Dex Definitie Explicatie, Ce Inseamna Cuvantul Acord

1 * Cuvantul cu diacritice: acórd
Cuvantul fara diacritice: acord

Definitie: ACORD, acorduri, substantiv neutru 1. Înțelegere, învoială, convenție etcetera între două sau mai multe părți în vederea încheierii, modificării sau desființării unui act juridic. Expresie A fi de acord să... = a se învoi (la ceva); a aproba. A fi de acord (cu cineva) = a avea aceeași părere (cu cineva). De acord = bine ne-am înțeles (Pleonastic) De comun acord = în perfectă înțelegere. 2. (În sintagmele) (Plată sau salariu) în acord = (sistem de remunerare a muncii normate) în raport cu rezultatele obținute. Acord progresiv = plata muncii în proporție crescândă, în raport cu depășirea normei. Muncă în acord = muncă normată retribuită în raport cu îndeplinirea normei. ♦ (Concretizat) Sumă dată sau primită ca plată pentru munca prestată în acord. 3. Expresie gramaticală care stabilește concordanța (în persoană, număr, gen sau caz a) formei cuvintelor între care există raporturi sintactice. 4. (Fiz.) Egalitate a frecvențelor de oscilație a două sau mai multe aparate, sisteme fizice etcetera; sintonie. 5. (Muzica) Sonoritate rezultată din reunirea a cel puțin trei sunete, formând o armonie. – Din franceza accord, limba italiana accordo.

2 * Cuvantul cu diacritice: acord
Cuvantul fara diacritice: acord

Definitie: Acord antonim: dezacord, disensiune, divergență, litigiu

3 * Cuvantul cu diacritice: acórd
Cuvantul fara diacritice: acord

Definitie: ACORD substantiv 1. verifica cuvantul: înțelegere. 2. înțelegere, învoială, vorbă. (Așa ne-a fost -ul?) 3. (JUR.) consens, înțelegere, (învechit) soglăsuire. 4. verifica cuvantul: concordanță. 5. verifica cuvantul: armonie. 6. verifica cuvantul: încuviințare. 7. (FIZ.) sintonie. 8. (MUZICA) armonie, consonanță, unisonanță.

4 * Cuvantul cu diacritice: acórd
Cuvantul fara diacritice: acord

Definitie: acord substantiv neutru, plural acorduri

5 * Cuvantul cu diacritice: acórd -uri
Cuvantul fara diacritice: acord

Definitie: ACORD -uri n. 1) Înțelegere între două sau mai multe persoane (juridice sau fizice) din care decurg anumite drepturi și îndatoriri. - internațional. - comercial. 2) Comunitate de vederi asupra unui lucru; consimțământ; înțelegere. ♢ De comun - în înțelegere deplină. A fi (sau a cădea) de - a se învoi cu...; a accepta. De - mă învoiesc bine Muncă în - muncă normată, remunerată în raport cu rezultatele obținute. 3) Concordanță de număr, gen, caz și persoană între cuvintele care se află în anumite raporturi sintactice. 4) Potrivire perfectă a mai multor sunete muzicale (cel puțin trei), produse în același timp; armonie. 5) Garnitură de coarde pentru un instrument muzical. franceza accord, limba italiana accordo

6 * Cuvantul cu diacritice: acórd
Cuvantul fara diacritice: acord

Definitie: ACORD, -duri substantiv neutru Înțelegere, învoială -Din franceza Accorder

7 * Cuvantul cu diacritice: acórd
Cuvantul fara diacritice: acord

Definitie: ACORD substantiv neutru 1. Comunitate de vederi asupra unui punct determinat într-o înțelegere; învoire, înțelegere. 2. Tratat, convenție între state, care reglementează domenii determinate ale colaborării internaționale. 3. Remunerare a muncii prestate, fixată pe unitatea de produs realizat. ♢ Acord global = formă de organizare și de retribuire a muncii prin care se leagă nemijlocit mărimea veniturilor personale cu cantitatea, calitatea și importanța muncii prestate. 4. Raport între două sau mai multe cuvinte ale căror forme trebuie să concorde potrivit genului, numărului, cazului, conjugării etcetera 5. Armonie a mai multor sunete muzicale produse în același timp. ♦ Disciplină care studiază legile de bază ale suprapunerii sunetelor muzicale și înlănțuirii lor. ♦ (Fiz.) Sintonie. [Conform: franceza accord, limba italiana accordo].

8 * Cuvantul cu diacritice: acórd
Cuvantul fara diacritice: acord

Definitie: ACORD substantiv neutru 1. comunitate de vederi; consens, asentiment; acceptare. ♦ a cădea de - = a se învoi; de comun - = a) în perfectă înțelegere; b) în unanimitate. 2. înțelegere privitoare la relațiile de colaborare și de cooperare între state, partide politice, organizații. 3. formă de retribuție a muncii prestate. ♦ - global = formă de organizare și de retribuire a muncii prin care se leagă mărimea veniturilor personale cu cantitatea, calitatea și importanța muncii prestate. 4. concordanță în număr, gen, caz, persoană între care există raporturi sintactice. 5. (fiz.) egalitate a frecvențelor de oscilație a două sau mai multe aparate, sisteme etcetera; sintonie (1). 6. (muz.) reunire a cel puțin trei sunete, formând o armonie; disciplină care studiază legile de bază ale suprapunerii sunetelor muzicale. (< franceza accord, limba italiana accordo)

9 * Cuvantul cu diacritice: acórd acórduri
Cuvantul fara diacritice: acord

Definitie: acord (acorduri), substantiv neutru – Înțelegere, învoială. < Franceza accord. – Derivat (din franceza) acorda, verb (a da, a oferi); acordabil, adjectiv (care poate fi acordat); acordeon, substantiv neutru (armonică, instrument muzical); acordeonist, substantiv masculin (persoană care cîntă la acordeon); acordar, substantiv masculin (acordor); acordor, substantiv masculin (persoană care se ocupă cu acordarea unor instrumente muzicale).