Permite
Definitie, sens si explicatie
1Permite, permit, verb Iii.
Tranzitiv
1. A lasa, a accepta, a da voie ca un lucru sa se faca sau sa se produca intr-un anumit fel (si a nu-l impiedica); a incuviinta, a ingadui.
2. (Cu complementul persoanei in dativ) A-si lua libertatea de a face ceva; a-si ingadui, a indrazni. – Din franceza Permettre, limba latina Permittere.
Tranzitiv
1. A lasa, a accepta, a da voie ca un lucru sa se faca sau sa se produca intr-un anumit fel (si a nu-l impiedica); a incuviinta, a ingadui.
2. (Cu complementul persoanei in dativ) A-si lua libertatea de a face ceva; a-si ingadui, a indrazni. – Din franceza Permettre, limba latina Permittere.
2A permite antonim: a interzice
3Permite verb
1. verifica cuvantul: aproba.
2. verifica cuvantul: ingadui.
3. verifica cuvantul: indreptati.
4. verifica cuvantul: prilejui.
5. a da, a ingadui. (Nu e - oricui sa faca asa ceva.)
6. verifica cuvantul: astepta.
7. a cuteza, a indrazni, a-si ingadui. (Cum iti - una ca asta ?)
1. verifica cuvantul: aproba.
2. verifica cuvantul: ingadui.
3. verifica cuvantul: indreptati.
4. verifica cuvantul: prilejui.
5. a da, a ingadui. (Nu e - oricui sa faca asa ceva.)
6. verifica cuvantul: astepta.
7. a cuteza, a indrazni, a-si ingadui. (Cum iti - una ca asta ?)
4Permite verb, indicativ prezent 1 singular si 3 plural permit, 1 plural permitem, 2 plural permiteti; conjunctie: prezent 3 singular si plural permita; part. permis
5A permite permit tranzitiv 1) (actiuni) A da voie (sa se efectueze ori sa aiba loc); a ingadui; a incuviinta. - organizarea mitingului. 2) (construit cu dativul subiectului si urmat, de regula, de un conjunctiv sau de un infinitiv) A-si da voie in mod constient; a-si asuma dreptul; a-si ingadui. Îmi permit sa plec. ♢ A-si - prea multe a fi obraznic cu cineva; a trece de limita bunei-cuviinte. /< limba latina permittere, limba franceza: permettre
6Permite verb Iii. tr.
1. A ingadui, a incuviinta, a da voie.
2. A-si ingadui sa faca ceva; a indrazni. [P.i. permit. / < limba latina permittere, conform franceza permettre].
1. A ingadui, a incuviinta, a da voie.
2. A-si ingadui sa faca ceva; a indrazni. [P.i. permit. / < limba latina permittere, conform franceza permettre].
7Permite verb I. tr. a ingadui, a incuviinta, a da voie.
Ii. reflexiv a-si lua libertatea, a-si ingadui. (< limba latina permittere, dupa franceza permettre)
Ii. reflexiv a-si lua libertatea, a-si ingadui. (< limba latina permittere, dupa franceza permettre)
8Permite (permit, permis), verb – A ingadui.
Limba Latina permittere (secolul Xix). – Derivat (din franceza) permis, substantiv neutru; permisi(un)e, substantiv feminin; nepermis, adjectiv , (prohibit, interzis).
Limba Latina permittere (secolul Xix). – Derivat (din franceza) permis, substantiv neutru; permisi(un)e, substantiv feminin; nepermis, adjectiv , (prohibit, interzis).