Play-back
Definitie, sens si explicatie
1Play-back substantiv Redare, reproducere a unei inregistrari. ♦ Dublare a vocii unui actor, a unui cantaret de muzica usoara etcetera – Cuvant limba engleza
2Play-back substantiv neutru (Anglicism) Actiunea de desfasurare in sens invers a benzii de magnetofon. ♦ (Telev.) Imprimare a vocii inainte de emisiune pentru a asigura o inregistrare corecta. ♦ Sincronizare a unor vederi cinematografice sau de televiziune cu o banda sonora facuta la o masa de dublare. [Pronume plei-bec. / < limba engleza play-back].
3Play-back plÉi-bec/ substantiv neutru redare a unei inregistrari pe banda electromagnetica sau pe disc. ♢ (cinem., tv.) tehnica, inversa dublajului, prin care inregistrarea sunetului precede pe aceea a imaginii. (< limba engleza play-back)