Definitie Plural -ă - Ce inseamna si explicatie

Varianta definitie 1: Plural, -Ă, plurali, -e, substantiv neutru, adjectiv
1. Substantiv neutru: Categorie gramaticala care arata ca este vorba de doua sau de mai multe fiinte sau lucruri de acelasi fel. ♢ Pluralul autoritatii (sau al maiestatii) = pluralul folosit in locul singularului in vechile acte oficiale, cand autoritatile vorbeau despre ele insele.
Pluralul autorului = pluralul folosit in locul singularului in opere stiintifice, publicistice si oratorice.
Pluralul modestiei = plural (folosit mai ales in vorbirea populara) de referire la persoana proprie in discutia cu cineva considerat superior.
Pluralul politetii (sau al reverentei) = pluralul folosit in locul singularului in formule de adresare respectuoasa catre cineva.
2. Adjectiv (Gram.) Care indica pluralul (1), de plural, al pluralului. ♦ Figurativ (Rar) Multilateral. ♢ Atentie plurala = atentie distributiva. – Din limba latina Pluralis, limba italiana Plurale, limba germana Plural.

Varianta definitie 2: Plural antonim: singular

Varianta definitie 3: Plural adjectiv verifica cuvantul: complex, multilateral, plurivalent, polivalent.

Varianta definitie 4: Plural adjectiv m., plural plurali; f. singular plurala, plural plurale

Varianta definitie 5: Plural substantiv neutru, plural plurale

Varianta definitie 6: Plural -a (-i, -e) si substantival : (Numar) - forma a categoriei gramaticale a numarului care indica ca este vorba de doua sau mai multe persoane ori lucruri (de acelasi fel). /<lat. pluralis, limba italiana plurale, limba germana Plural

Varianta definitie 7: Plural adjectiv, substantiv neutru (categorie gramaticala) care indica doua sau mai multe fiinte, lucruri de acelasi fel. (< limba latina pluralis, limba germana Plural)

Varianta definitie 8: Plural (-luri), substantiv neutru –
1. Categorie gramaticala care arata ca este vorba de mai multe obiecte, fiinte etcetera –
2. (Adj.) Care indica o pluralitate.
Limba Latina pluralis (secolul XIX).
Ca adjectiv nu se foloseste la f. – Derivat pluralitate, substantiv feminin, din franceza