Definitie Plută - Ce inseamna si explicatie

Varianta definitie 1: PLÚTĂ2, plute, substantiv feminin
1. Specie de plop ale carui ramuri cresc aproape de la baza trunchiului, dand coroanei o forma de piramida lunga si ingusta; plutas2 (Populus pyramidalis).
2. Material gros, neted, poros, impermeabil, elastic si mai usor decat apa, obtinut din stratul exterior al scoartei unor specii de stejar si folosit pentru fabricarea dopurilor, a colacilor de salvare, ca material izolant, in constructia avioanelor etcetera, suber. ♦ (Rar) Dop fabricat din pluta2. ♦ Bucata de lemn sau de alt material usor care se leaga de sfoara unditei pentru a o face sa pluteasca la suprafata apei. ♦ Bucatica de lemn usor in care se infige fitilul candelei. – Din scr. Plut.

Varianta definitie 2: PLÚTĂ1, plute, substantiv feminin Ambarcatie usoara, plutitoare, uneori prevazuta cu flotoare, construita din trunchiuri de copac prinse impreuna si destinata transportului trunchiurilor pe ape curgatoare. ♢ Expresie A face pluta = a inota plutind orizontal (pe spate). (Rar) A cadea de-a pluta = a cadea intins la pamant. ♦ Platforma de lemn plutitoare, folosita pentru salvare pe apa. ♢ Pluta-far = pluta mare, cu o baliza din panouri si o instalatie de semnale de ceata, servind pentru orientare. – Din. bulgara Pluta.

Varianta definitie 3: PLÚTĂ substantiv verifica cuvantul: nufar, plop.

Varianta definitie 4: PLÚTĂ substantiv (prin Mold. si Olt.) pod, (invechit) plutitoare, (frantuzism cuvant invechit) radou. (- purtata de ape.)

Varianta definitie 5: PLÚTĂ substantiv
1. verifica cuvantul: plop.
2. verifica cuvantul: suber. (Dopuri facute din -.)
3. punte. (- la fitilul unei candele.)

Varianta definitie 6: Pluta (ambarcatie, copac, obiect de pluta) substantiv feminin, plural plute

Varianta definitie 7: Pluta (material) substantiv feminin

Varianta definitie 8: PLÚTĂ1 -e f. 1) Platforma plutitoare, formata din trunchiuri de copaci prinsi impreuna si transportati pe o apa curgatoare. 2) Ambarcatie simpla, facuta din busteni sau din scanduri unite intre ele. /<bulg. pluta

Varianta definitie 9: PLÚTĂ2 -e f. 1) Varietate de plop, avand ramuri drepte, aproape verticale, ce pornesc de la baza tulpinii, formand o coroana ingusta, piramidala. 2) Material poros si impermeabil, usor si elastic, extras din scoarta unor specii de stejar, avand diferite intrebuintari (la fabricarea dopurilor, ca material izolant etcetera). 3) Piesa mica, confectionata dintr-un material usor (pana, lemn etcetera), care se leaga de sfoara unei undite, pentru a o mentine la suprafata apei. /<sb. plut