Podoabă
Definitie, sens si explicatie
1Podoabă, podoabe, substantiv feminin
1. (Adesea figurativ) Obiect care infrumuseteaza pe cineva sau ceva; gateala, ornament; prin extensiune lucru de pret, de valoare; odor, bijuterie. ♦ Figurativ Însusire, calitate, atribut. ♦ Figurativ Fala, cinste; stralucire.
2. (Popular) Nume dat unor boli de piele. ♦ Nume dat unor insecte parazite care traiesc pe corpul omenesc. – Din limba slava (veche) Podoba.
1. (Adesea figurativ) Obiect care infrumuseteaza pe cineva sau ceva; gateala, ornament; prin extensiune lucru de pret, de valoare; odor, bijuterie. ♦ Figurativ Însusire, calitate, atribut. ♦ Figurativ Fala, cinste; stralucire.
2. (Popular) Nume dat unor boli de piele. ♦ Nume dat unor insecte parazite care traiesc pe corpul omenesc. – Din limba slava (veche) Podoba.
2Podoabă substantiv
1. decor, decoratie, ornament, ornamentatie, (popular) impodobire, zurzur. (Obiecte de -.)
2. gateala, (rar) moda, (popular) dichis. (Obiecte de - feminina.)
3. verifica cuvantul: bijuterie.
4. verifica cuvantul: infloritura.
1. decor, decoratie, ornament, ornamentatie, (popular) impodobire, zurzur. (Obiecte de -.)
2. gateala, (rar) moda, (popular) dichis. (Obiecte de - feminina.)
3. verifica cuvantul: bijuterie.
4. verifica cuvantul: infloritura.
3Podoaba substantiv feminin, g.-d. art. podoabei; plural podoabe
4Podoabă -e f. 1) Obiect folosit pentru infrumusetare; ornament. 2) Obiect din metal pretios incrustat cu pietre scumpe; giuvaier; bijuterie. 3) figurat: Persoana sau obiect cu calitati deosebite (bune sau rele). Buna -. [G.-d. Podoabei] /<sl. podoba
5Podoaba (podoabe), substantiv feminin – Ornament, bijuterie.
Sl. podoaba (Miklosich, Slaw.
Elem., 37; Cihac, Ii, 271; Conev 85). – Derivat (im)podobi, verb (a orna, a gati; a se asemana), din limba slava (veche) podobiti; podobie, substantiv feminin (invechit, comparatie; cintare liturgica servind drept model), din limba slava (veche) podobije; podobnic, adjectiv (invechit, asemanator, comparabil); despodobi, verb (a scoate podoabele, a se dezbraca); preapodobie, substantiv feminin (sanctitate), din limba slava (veche) prĕpodobije, cuvant invechit; preapodobin (var. preapodobnic, preapodobit), adjectiv (invechit, sfint), din limba slava (veche) prĕpodobinŭ; spobodi, verb (a face demn, meritoriu), din limba slava (veche) sŭpodobiti.
Sl. podoaba (Miklosich, Slaw.
Elem., 37; Cihac, Ii, 271; Conev 85). – Derivat (im)podobi, verb (a orna, a gati; a se asemana), din limba slava (veche) podobiti; podobie, substantiv feminin (invechit, comparatie; cintare liturgica servind drept model), din limba slava (veche) podobije; podobnic, adjectiv (invechit, asemanator, comparabil); despodobi, verb (a scoate podoabele, a se dezbraca); preapodobie, substantiv feminin (sanctitate), din limba slava (veche) prĕpodobije, cuvant invechit; preapodobin (var. preapodobnic, preapodobit), adjectiv (invechit, sfint), din limba slava (veche) prĕpodobinŭ; spobodi, verb (a face demn, meritoriu), din limba slava (veche) sŭpodobiti.