Poșidic
Definitie, sens si explicatie
1Posidic, (1) posidicuri, substantiv neutru, (2) posidici, substantiv masculin (Regional)
1. Substantiv neutru: (Colectiv) Multime, droaie, gloata de copii; prin extensiune multime de animale mici.
2. Substantiv masculin (Familiar) Epitet dat tinerilor, copiilor sau oamenilor mici de statura. [Varianta: Posandic, posodic substantiv neutru, substantiv masculin] – Conform: limba maghiara p o s a d e k.
1. Substantiv neutru: (Colectiv) Multime, droaie, gloata de copii; prin extensiune multime de animale mici.
2. Substantiv masculin (Familiar) Epitet dat tinerilor, copiilor sau oamenilor mici de statura. [Varianta: Posandic, posodic substantiv neutru, substantiv masculin] – Conform: limba maghiara p o s a d e k.
2Posidic (persoana mica de statura) substantiv masculin, plural posidici
3Posidic (multime de copii, de animale mici) substantiv neutru, plural posidicuri
4Posidic (posidicuri), substantiv neutru –
1. Plevusca, peste mic. –
2. Droaie de copii, copilaret. –
3. Fat, mormoloc. – Varianta poji(r)dic, pojo(r)dic, posirdic, posildic, posindic, bosandic.
Creatie expresiva, unde pos- exprima ideea de „forfot”, conform fos-.
Legatura cu mag. fosedek (Draganu, Dacor., Iii, 716), mag. posodek (Scriban) pare sa explice prin acelasi scop expresiv.
Conform: posirca, substantiv feminin (apa chioara), care pare sa apartina aceleiasi familii (dupa Cihac, Ii, 280, din limba slava (veche) požesti „a arde”, ipoteza improbabila, care se explica partial prin silinta exagerata ca din acest cuvint autorul ar face alcoolul de proasta calitate; in realitate se zice si pentru supe si bauturi nealcoolice).
1. Plevusca, peste mic. –
2. Droaie de copii, copilaret. –
3. Fat, mormoloc. – Varianta poji(r)dic, pojo(r)dic, posirdic, posildic, posindic, bosandic.
Creatie expresiva, unde pos- exprima ideea de „forfot”, conform fos-.
Legatura cu mag. fosedek (Draganu, Dacor., Iii, 716), mag. posodek (Scriban) pare sa explice prin acelasi scop expresiv.
Conform: posirca, substantiv feminin (apa chioara), care pare sa apartina aceleiasi familii (dupa Cihac, Ii, 280, din limba slava (veche) požesti „a arde”, ipoteza improbabila, care se explica partial prin silinta exagerata ca din acest cuvint autorul ar face alcoolul de proasta calitate; in realitate se zice si pentru supe si bauturi nealcoolice).