Preterițiune
Definitie, sens si explicatie
1Preterițiune, preteritiuni, substantiv feminin Figura retorica prin care autorul atrage atentia ca nu vrea sa aduca in discutie un anumit lucru, despre care totusi vorbeste. [Pronuntat: -ti-u-] – Din franceza Preterition.
2Preterițiune substantiv (rar) pretermisie. (Figura reto-rica numita -.)
3Preteritiune substantiv feminin (silabe -ti-u-), g.-d. art. preteritunii; plural preteritiuni
4Preterițiune -i f.
Procedeu de retorica prin care oratorul, atragand atentia asupra unui lucru ce trebuie trecut sub tacere, vorbeste totusi despre el. [Silabe -ti-u-] /<fr. preterition
Procedeu de retorica prin care oratorul, atragand atentia asupra unui lucru ce trebuie trecut sub tacere, vorbeste totusi despre el. [Silabe -ti-u-] /<fr. preterition
5Preterițiune substantiv feminin Figura de retorica prin care oratorul declara ca nu vrea sa vorbeasca despre un lucru, despre care totusi vorbeste; pretermisie; paralipsa. [Pronume -ti-u-. / < limba latina praeteritio, conform franceza preterition].
6Preterițiune substantiv feminin figura retorica prin care se declara ca nu se va vorbi despre un lucru, amintit totusi in expunere; pretermisie, paralipsa. (< franceza preterition, limba latina praeteritio, omisiune)