Prileji
Definitie, sens si explicatie
1Prileji, prilejesc, verb Iv.
Tranzitiv si reflexiv impers. (Înv.) A (se) prilejui. – Din Prilej.
Tranzitiv si reflexiv impers. (Înv.) A (se) prilejui. – Din Prilej.
2Prileji verb verifica cuvantul: cauza, declansa, determina, dezlantui, genera, isca, intampla, naste, nimeri, petrece, potrivi, pricinui, prilejui, produce, provoca, starni, surveni.
3Prileji verb, indicativ prezent 1 singular si 3 plural prilejesc, imperfect 3 singular prilejea; conjunctie: prezent 3 singular si plural prilejeasca
4Prileji (prilejesc, prilejit), verb –
1. A da ocazie, a cauza, a da nastere, a da loc. –
2. (Refl.) A se folosi de ocazie. –
3. (Refl.) A se afla intimplator, a coincide. –
4. (Refl.) A se intimpla, a se petrece.
Sl. priležati, priležą „a fi alaturi” (Miklosich, Slaw.
Elem., 39; Cihac, Ii, 292). – Derivat prilej, substantiv neutru (ocazie, motiv, cauza; pretext, nuanta; cuvant invechit, Mold., resurse, bunuri).
1. A da ocazie, a cauza, a da nastere, a da loc. –
2. (Refl.) A se folosi de ocazie. –
3. (Refl.) A se afla intimplator, a coincide. –
4. (Refl.) A se intimpla, a se petrece.
Sl. priležati, priležą „a fi alaturi” (Miklosich, Slaw.
Elem., 39; Cihac, Ii, 292). – Derivat prilej, substantiv neutru (ocazie, motiv, cauza; pretext, nuanta; cuvant invechit, Mold., resurse, bunuri).