Pristol
Definitie, sens si explicatie
1Pristol, pristoluri, substantiv neutru Masa din mijlocul altarului unei biserici, pe care se tin obiectele necesare oficierii liturghiei; p. gener. altar. [Varianta: (invechit si reg.) Prestol, Prastol substantiv neutru] – Din limba slava (veche) Prĕstolŭ.
2Pristol substantiv verifica cuvantul: altar.
3Pristol substantiv neutru, plural pristoluri
4Pristol -uri n. bis.
Masa din mijlocul altarului pe care se tin obiectele necesare slujbei. /<sl. prĕstolu
Masa din mijlocul altarului pe care se tin obiectele necesare slujbei. /<sl. prĕstolu
5Pristol (pristoluri), substantiv neutru – Altar, masa din altar. – Varianta prestol, cuvant invechit preastol.
Sl. prĕstolŭ (Miklosich, Slaw.
Elem., 41; Cihac, Ii, 294), conform bulgara, limba rusa prestol, limba sarba: prjestol.
Sl. prĕstolŭ (Miklosich, Slaw.
Elem., 41; Cihac, Ii, 294), conform bulgara, limba rusa prestol, limba sarba: prjestol.