Proașcă
Definitie, sens si explicatie
1Proască, proaste, substantiv feminin (Popular)
1. Cantitate de apa, de noroi etcetera care tasneste de undeva si improasca.
2. (În expresie) A face (sau a da) proasca (sau proasca) (in, intre sau prin...) = a face prapad, a se napusti, a da navala, a da iama (in, intre sau prin, printre...). – Din [Im]prosca.
1. Cantitate de apa, de noroi etcetera care tasneste de undeva si improasca.
2. (În expresie) A face (sau a da) proasca (sau proasca) (in, intre sau prin...) = a face prapad, a se napusti, a da navala, a da iama (in, intre sau prin, printre...). – Din [Im]prosca.
2Proască substantiv verifica cuvantul: prastie, puscoci, stropitoare.
3Proasca substantiv feminin, plural proaste
4Proască -te f. popular suvoi de apa sau de noroi care tasneste de undeva improscand. /v. a [im]prosca
5Proasca (proaste), substantiv feminin –
1. Fuituiala, prastie. –
2. Ținta. –
3. Distanta de la care se trage. –
4. Pompa de incendiu. – Varianta prosca, cuvant invechit Sl. *pročĭkati „a tisni, a izbucni”, conform limba sarba: pročka „actiunea de a improsca” (Puscariu, Dacor., Iii, 681-5).
S-a mai crezut in limba slava (veche) prysnati „a imprastia” (Cihac, Ii, 257); in limba sarba: pročkati „a iscodi” (Hasdeu, Cuv. din Batrini, I, 440); intr-un limba slava (veche) *prokŭ (Tiktin); in bulgara praskalka (Conev 74). – Derivat improsca, verb (a arunca, a azvirli; a tisni, a iesi; a stropi, a imprastia; a spumega), varianta cuvant invechit improcica, conform limba rusa pročikatĭ „a se deschide un abces”; improscatura, substantiv feminin (aruncare; lansare; stropire).
1. Fuituiala, prastie. –
2. Ținta. –
3. Distanta de la care se trage. –
4. Pompa de incendiu. – Varianta prosca, cuvant invechit Sl. *pročĭkati „a tisni, a izbucni”, conform limba sarba: pročka „actiunea de a improsca” (Puscariu, Dacor., Iii, 681-5).
S-a mai crezut in limba slava (veche) prysnati „a imprastia” (Cihac, Ii, 257); in limba sarba: pročkati „a iscodi” (Hasdeu, Cuv. din Batrini, I, 440); intr-un limba slava (veche) *prokŭ (Tiktin); in bulgara praskalka (Conev 74). – Derivat improsca, verb (a arunca, a azvirli; a tisni, a iesi; a stropi, a imprastia; a spumega), varianta cuvant invechit improcica, conform limba rusa pročikatĭ „a se deschide un abces”; improscatura, substantiv feminin (aruncare; lansare; stropire).