Definitie Proces - Ce inseamna si explicatie

Varianta definitie 1: ProcÉs, procese, substantiv neutru
1. Actiune in justitie facuta pentru solutionarea unui diferend intre doua parti care sunt in litigiu sau pentru constatarea si sanctionarea calcarii legilor statului; actiune judecatoreasca; totalitatea actelor, documentelor adunate in vederea acestei actiuni. ♢ Expresie A face (sau a intenta) cuiva proces = a chema pe cineva in fata instantelor de judecata, a da pe cineva in judecata.
A face procesul (cuiva sau a ceva) = a critica, a ataca (pe cineva sau ceva).
A-i face cuiva proces de intentie = a invinui pe cineva de intentii reprobabile pe care nu poti dovedi ca le-a avut.
A-si face proces(e) de constiinta = a regreta, a-si reprosa anumite atitudini sau actiuni. ♦ Proces-verbal = inscris (cu caracter oficial) in care se consemneaza un fapt de natura juridica; act cu caracter oficial in care se redau pe scurt discutiile si hotararile unei adunari constituite.
2. Succesiune de operatii, de stari sau de fenomene prin care se efectueaza o lucrare, se produce o transformare; evolutie, dezvoltare, desfasurare; actiune. ♢ Proces de productie = A) (in teoria marxista) proces social in cadrul caruia oamenii intra in relatii reciproce determinate si actioneaza asupra obiectivului muncii pentru a crea bunuri materiale; B) proces de fabricatie; Proces de fabricatie = totalitatea procedeelor folosite pentru transformarea materiilor prime si a semifabricatelor in produse finite.
3. Maladie (a unui organ sau a intregului organism) in evolutie (sau in regres). [Plural si: (inv) procesuri] – Varianta: (inv) Protes substantiv neutru] – Din limba italiana Processo, franceza Procès, limba latina Processus.

Varianta definitie 2: ProcÉs substantiv verifica cuvantul: decizie, hotarare, opinie, parere, punct de vedere, sentinta, verdict.

Varianta definitie 3: ProcÉs substantiv
1. (JUR.) actiune, cauza, judecata, (livresc) speta, (invechit si popular) price, (popular) dreptate, lege, pricina, (regional) para, (prin Transilvania) targhelas, (invechit) divan, judet, prigonire, sud, (invechit, in Mold.) dela. (Maine are loc -ul de partaj.)
2. fenomen. (- fizic, chimic, biologic.)
3. (BIOL.) proces metabolic verifica cuvantul: metabolism.

Varianta definitie 4: Proces substantiv neutru, plural procese

Varianta definitie 5: ProcÉs -e n. 1) Desfasurare in timp a unui eveniment sau a unui fenomen. 2) Succesiune de actiuni sau de operatii prin care se realizeaza o lucrare. ♢ --verbal document in care este notat pe scurt continutul discutiilor desfasurate si a hotararilor adoptate la o adunare sau sedinta ori prin care se consemneaza o constatare, un acord etcetera 3) jur.
Actiune pentru care cineva apare in fata judecatii; cauza. /<fr. proces, limba latina processus

Varianta definitie 6: ProcÉs substantiv neutru
1. Mers, evolutie, dezvoltare, desfasurare (a unui fenomen, a unui eveniment etcetera). ♦ Prefacere, transformare succesiva, progresiva.
2. (Jur.) Activitatea pe care o desfasoara o instanta judecatoreasca in legatura cu solutionarea unei cauze de natura penala, civila etcetera ♢ A intenta un proces = a da in judecata (pe cineva).
3. Proces-verbal = act oficial prin care se constata un fapt; redarea in scris a discutiilor si a hotararilor dintr-o sedinta. [Plural -se, -suri. / < franceza procès, processus, limba germana Processus < limba latina processus].

Varianta definitie 7: ProcÉs substantiv neutru
1. mers, evolutie, desfasurare (a unui fenomen, eveniment etcetera). ♢ prefacere, transformare progresiva.
2. activitate desfasurata de organele judiciare in legatura cu solutionarea unei cauze.
3. pricina supusa spre solutionare unei instante judecatoresti.
4. - -verbal = act oficial prin care se constata un fapt; redarea in scris a discutiilor si a hotararilor dintr-o sedinta. (< franceza procès, limba latina processus, limba italiana processo)