Prozodie
Definitie, sens si explicatie
1Prozodie substantiv feminin
1. Parte a poeticii care studiaza versificatia si normele ei sub raportul structurii versurilor, al numarului accentelor sau lungimii silabelor versurilor.
2. (Înv.) Punctuatie. – Din limba neogreaca: Prosodia, franceza Prosodie.
1. Parte a poeticii care studiaza versificatia si normele ei sub raportul structurii versurilor, al numarului accentelor sau lungimii silabelor versurilor.
2. (Înv.) Punctuatie. – Din limba neogreaca: Prosodia, franceza Prosodie.
2Prozodie substantiv verifica cuvantul: articulare, articulatie, emitere, pronuntare, pronuntie, punctuatie, rostire.
3Prozodie substantiv (Lit.) versificatie. (Probleme de -.)
4Prozodie substantiv feminin, art. prozodia, g.-d. prozodii, art. prozodiei
5Prozodie f. 1) Ramura a poeticii care se ocupa cu studiul tehnicii versificatiei. 2) Sistem de pronuntare a silabelor (accentuate si neaccentuate, lungi si scurte). /<ngr. prosodia, limba franceza: prosodie
6Prozodie substantiv feminin
1. Disciplina care se ocupa cu studiul versificatiei din punctul de vedere al raportului dintre silabe in vers, considerate dupa accent sau dupa lungime.
2. stiinta gruparii cuvintelor in unitati ritmice.
Verifica cuvantul: Metrica. ♦ (P. ext.) Pronuntare ritmica a cuvintelor. [Genitiv -iei, varianta prosodie substantiv feminin / conform franceza prosodie, limba italiana, limba latina prosodia].
1. Disciplina care se ocupa cu studiul versificatiei din punctul de vedere al raportului dintre silabe in vers, considerate dupa accent sau dupa lungime.
2. stiinta gruparii cuvintelor in unitati ritmice.
Verifica cuvantul: Metrica. ♦ (P. ext.) Pronuntare ritmica a cuvintelor. [Genitiv -iei, varianta prosodie substantiv feminin / conform franceza prosodie, limba italiana, limba latina prosodia].
7Prozodie substantiv feminin parte a poeticii care studiaza versificatia sub raportul structurii versurilor, al accentelor si cantitatilor vocale din vers. (< franceza prosodie, lat., limba greaca (veche) prosodia)