Psihic -ă
Definitie, sens si explicatie
1Psihic, -ă, psihici, -ce, substantiv neutru, adjectiv
1. Substantiv neutru: Forma specifica de reflectare a realitatii, produsa de activitatea sistemului nervos si prezenta la animalele superioare; totalitatea fenomenelor si a proceselor proprii acestei reflectari; structura sufleteasca proprie unui individ.
2. Adjectiv Care apartine psihicului (1), privitor la psihic. – Din limba germana Psychisch, franceza Psychique.
1. Substantiv neutru: Forma specifica de reflectare a realitatii, produsa de activitatea sistemului nervos si prezenta la animalele superioare; totalitatea fenomenelor si a proceselor proprii acestei reflectari; structura sufleteasca proprie unui individ.
2. Adjectiv Care apartine psihicului (1), privitor la psihic. – Din limba germana Psychisch, franceza Psychique.
2Psihic adjectiv , substantiv
1. adjectiv psihologic, spiritual, sufletesc. (Starea - a cuiva.)
2. substantiv suflet, (rar) psihism. (Cum sta cu -ul?)
1. adjectiv psihologic, spiritual, sufletesc. (Starea - a cuiva.)
2. substantiv suflet, (rar) psihism. (Cum sta cu -ul?)
3Psihic adjectiv m., plural psihici; f. singular psihica, plural psihice
4Psihic substantiv neutru
5Psihic1 n. 1) Capacitate a sistemului nervos superior al animalelor superioare si al omului de a reflecta realitatea obiectiva. 2) Ansamblu de procese si de fenomene de natura cognitiva, afectiva si volitionala care se produc in sistemul nervos. 3) Structura sufleteasca proprie unui om. /<germ. psychisch, limba franceza: psychique
6Psihic2 -ca (-ci, -ce) Care tine de spirit sau de cuget; propriu spiritului sau cugetului. Fenomen -. /<fr. psychique, limba germana psychisch
7Psihic, -ă adjectiv Referitor la psihic; sufletesc. substantiv neutru Proprietate a materiei superior organizate de a reflecta realitatea obiectiva. ♦ Structura proprie cuiva. [< franceza psychique, conform limba greaca (veche) psychikos < psyche – suflet].
8Psihic, -ă I. adjectiv referitor la psihic (Ii); sufletesc.
Ii. substantiv neutru forma specifica de reflectare a realitatii obiective, proprie omului si animalelor superioare, produs al activitatii sistemului nervos; totalitatea fenomenelor si proceselor prin care se realizeaza aceasta reflectare. ♢ structura sufleteasca proprie cuiva. (< franceza psychique, limba germana psychisch)
Ii. substantiv neutru forma specifica de reflectare a realitatii obiective, proprie omului si animalelor superioare, produs al activitatii sistemului nervos; totalitatea fenomenelor si proceselor prin care se realizeaza aceasta reflectare. ♢ structura sufleteasca proprie cuiva. (< franceza psychique, limba germana psychisch)