Păs
Definitie, sens si explicatie
1Păs, pasuri, substantiv neutru Durere (sufleteasca) greu de suportat; suferinta, chin; necaz, suparare; grija; imprejurare dificila, impas. *.
Locutiune adverb Fara pas = nepasator; indiferent. – Limba Latina Pensum.
Locutiune adverb Fara pas = nepasator; indiferent. – Limba Latina Pensum.
2Păs substantiv verifica cuvantul: framantare, grija, ingrijorare, neliniste, temere.
3Păs substantiv
1. necaz, suparare. (si-a spus pe indelete -ul.)
2. verifica cuvantul: chin.
1. necaz, suparare. (si-a spus pe indelete -ul.)
2. verifica cuvantul: chin.
4Pas substantiv neutru, plural pasuri
5Păs -uri n.
Durere sufleteasca apasatoare. ♢ Fara - fara griji; nepasator; indiferent. /<lat. pensum
Durere sufleteasca apasatoare. ♢ Fara - fara griji; nepasator; indiferent. /<lat. pensum
6Pas, pắsuri, substantiv neutru (regional)
1. greutate pentru apasat branza sau varza din putina.
2. durere sufleteasca, suferinta, chin; necaz, suparare, nemultumire; grija, imprejurare dificila, impas.
3. boala; astma.
1. greutate pentru apasat branza sau varza din putina.
2. durere sufleteasca, suferinta, chin; necaz, suparare, nemultumire; grija, imprejurare dificila, impas.
3. boala; astma.
7Pas (pắsuri), substantiv neutru – Greutate, neliniste, povara.
Limba Latina pensum „povara” (Puscariu 1279; Candrea-dens., 1348; Rew 6394), conform limba italiana, sp., port. peso, prov., cat. pes.
Semantismul este normal, conform sp. si Bogrea, Dacor., Iv,
411. – Derivat pasa, verb (a cintari, a impovara, a coplesi; a durea, a supara; a avea importanta, a ingrijora), direct din limba latina pensare (Puscariu 1277; Candrea-dens., 1347; Rew 6391), conform limba italiana pesare, prov., sp., port. pesar, franceza peser (pentru ultimul sens, conform calabr. mi pisa „imi displace”); nepasare, substantiv feminin (indiferenta, apatie); nepasator, adjectiv (indiferent, impasibil); pasa-mi-te, adverb (dupa cite se vede), formatie obscura, pe care Candrea o deduce din imi pasa „ma priveste”, cu sufix bulgara -mi-te, explicatie aparent insufienta. – Conform: apasa.
Limba Latina pensum „povara” (Puscariu 1279; Candrea-dens., 1348; Rew 6394), conform limba italiana, sp., port. peso, prov., cat. pes.
Semantismul este normal, conform sp. si Bogrea, Dacor., Iv,
411. – Derivat pasa, verb (a cintari, a impovara, a coplesi; a durea, a supara; a avea importanta, a ingrijora), direct din limba latina pensare (Puscariu 1277; Candrea-dens., 1347; Rew 6391), conform limba italiana pesare, prov., sp., port. pesar, franceza peser (pentru ultimul sens, conform calabr. mi pisa „imi displace”); nepasare, substantiv feminin (indiferenta, apatie); nepasator, adjectiv (indiferent, impasibil); pasa-mi-te, adverb (dupa cite se vede), formatie obscura, pe care Candrea o deduce din imi pasa „ma priveste”, cu sufix bulgara -mi-te, explicatie aparent insufienta. – Conform: apasa.