1
Rază, raze, substantiv feminin
1. Linie dreaptă după care se propagă lumina; traiectorie luminoasă.
Zonă luminoasă; lumină, strălucire.
2. Figurat Licărire, pâlpâire, semn slab, indiciu vag de...
3. (Fizică) Radiație.
Raze X (sau röntgen) = unde electromagnetice cu lungimi de undă mult mai mici decât acelea ale luminii.
4. Distanța de la centrul unui cerc până la orice punct de pe circumferință sau de la centrul unei sfere până la orice punct de pe suprafața ei.
5. Distanță până la care se exercită o acțiune în jurul centrului de unde pornește.
Rază de acțiune (sau de activitate) = loc până unde se întinde puterea sau influența cuiva sau a ceva.
6. (Regional) Ramificație a coarnelor cerbului. – Latină Radia (= Radius).
1. Linie dreaptă după care se propagă lumina; traiectorie luminoasă.
Zonă luminoasă; lumină, strălucire.
2. Figurat Licărire, pâlpâire, semn slab, indiciu vag de...
3. (Fizică) Radiație.
Raze X (sau röntgen) = unde electromagnetice cu lungimi de undă mult mai mici decât acelea ale luminii.
4. Distanța de la centrul unui cerc până la orice punct de pe circumferință sau de la centrul unei sfere până la orice punct de pe suprafața ei.
5. Distanță până la care se exercită o acțiune în jurul centrului de unde pornește.
Rază de acțiune (sau de activitate) = loc până unde se întinde puterea sau influența cuiva sau a ceva.
6. (Regional) Ramificație a coarnelor cerbului. – Latină Radia (= Radius).
DEX – dicționarul explicativ
2
Rază substantiv
1. radiație. (rază solară.)
2. dâră, dungă, fascicul, fâșie, trâmbă, (figurat) sprânceană. (O rază de lumină.)
3. (Fizică) raze Röntgen vezi raze X; raze X = radiație Röntgen, radiație X, raze Röntgen.
4. (Geometrie) (învechit) semidiametru. (rază unui cerc.)
5. (Matematică) rază vectoare = vector de poziție.
1. radiație. (rază solară.)
2. dâră, dungă, fascicul, fâșie, trâmbă, (figurat) sprânceană. (O rază de lumină.)
3. (Fizică) raze Röntgen vezi raze X; raze X = radiație Röntgen, radiație X, raze Röntgen.
4. (Geometrie) (învechit) semidiametru. (rază unui cerc.)
5. (Matematică) rază vectoare = vector de poziție.
Dicționar de sinonime
3
Rază raze feminin 1) Fascicul îngust de lumină care pornește de la o sursă de lumină sau de la un obiect strălucitor. raze solare.
O rază de speranță fapt pozitiv care, deși, neînsemnat, dă curaj. 2) la plural fizică Flux de particule sau de energie a oscilațiilor electromagnetice; radia-ție electromagnetică. Raze Röntgen. 3) matematică Segment de dreaptă care unește un punct al circumferinței cercului sau al suprafeței sferei cu centrul acestora. 4) Limită până la care se extinde ceva. rază De influență. 5) Fiecare dintre fofezele unei vârtelnițe. [Genitiv-dativ Razei] /<latină radia
O rază de speranță fapt pozitiv care, deși, neînsemnat, dă curaj. 2) la plural fizică Flux de particule sau de energie a oscilațiilor electromagnetice; radia-ție electromagnetică. Raze Röntgen. 3) matematică Segment de dreaptă care unește un punct al circumferinței cercului sau al suprafeței sferei cu centrul acestora. 4) Limită până la care se extinde ceva. rază De influență. 5) Fiecare dintre fofezele unei vârtelnițe. [Genitiv-dativ Razei] /<latină radia
NODEX – noul dicționar explicativ
4
Rază (raze), substantiv feminin –
1. Fascicul de lumină. –
2. Radiație. –
3. Cornul unui astru. – Aromână radză. Latină radia (Densusianu, Hlr., 130; Pușcariu 1453; Rew 6999), conform albaneză rezë (Philippide, II, 652), italiană razza, raggio, provensală, franceză rai, catalană raig, spaniolă rayo (salmant. raza), portugheză raio. – Derivat derăza, verb (a iradia), cuvînt creat artificial de Alecsandri, Conform radia, verb, din franceză radier; radios, adjectiv, din franceză radieux; iradia, verb, din franceză irradier; și toate derivat neol. cu radio-.
Din română provine bulgară din Transilvania rassa (Miklosich, Bulgară, 132).
1. Fascicul de lumină. –
2. Radiație. –
3. Cornul unui astru. – Aromână radză. Latină radia (Densusianu, Hlr., 130; Pușcariu 1453; Rew 6999), conform albaneză rezë (Philippide, II, 652), italiană razza, raggio, provensală, franceză rai, catalană raig, spaniolă rayo (salmant. raza), portugheză raio. – Derivat derăza, verb (a iradia), cuvînt creat artificial de Alecsandri, Conform radia, verb, din franceză radier; radios, adjectiv, din franceză radieux; iradia, verb, din franceză irradier; și toate derivat neol. cu radio-.
Din română provine bulgară din Transilvania rassa (Miklosich, Bulgară, 132).
DER – dicționarul etimologic
Încă o definiție din alt dicționar
5
Rază substantiv feminin, genitiv-dativ articulat razei; plural raze
DOOM – dicționarul ortografic