Rectificator -oare
Definitie, sens si explicatie
1Rectificator, -oare, rectificatori, -oare, adjectiv , substantiv 1.
Adjectiv Care rectifica; care aduce o rectificare. 2.
Substantiv masculin si feminin: Muncitor calificat care lucreaza la masina de rectificat. 3.
Substantiv neutru: Dispozitiv care separa vaporii de apa antrenati de vaporii de amoniac, folosit in instalatiile frigorifice cu absorbtie. – Din franceza Rectificateur.
Adjectiv Care rectifica; care aduce o rectificare. 2.
Substantiv masculin si feminin: Muncitor calificat care lucreaza la masina de rectificat. 3.
Substantiv neutru: Dispozitiv care separa vaporii de apa antrenati de vaporii de amoniac, folosit in instalatiile frigorifice cu absorbtie. – Din franceza Rectificateur.
2Rectificator adjectiv m., (persoana) substantiv masculin, plural rectificatori; f. singular si plural rectificatoare
3Rectificator (dispozitiv) substantiv neutru, plural rectificatoare
4Rectificator, -oare adjectiv Care rectifica; rectificativ. substantiv masculin si feminin: Muncitor calificat care lucreaza la rectificari. [Conform: franceza rectificateur].
5Rectificator, -oare I. adjectiv care rectifica.
Ii. substantiv masculin f. muncitor calificat care efectueaza rectificari.
Iii. substantiv neutru dispozitiv care separa vaporii de apa antrenati vaporii de amoniac, in instalatiile frigorifice. (< franceza rectificateur)
Ii. substantiv masculin f. muncitor calificat care efectueaza rectificari.
Iii. substantiv neutru dispozitiv care separa vaporii de apa antrenati vaporii de amoniac, in instalatiile frigorifice. (< franceza rectificateur)