Respira
Definitie, sens si explicatie
1Respira, respir, verb I. Intranzitiv
1. A introduce in plamani, prin inspiratie, aer si a da afara, prin expiratie, bioxidul de carbon si vaporii de apa rezultati din arderile care au loc in organism; a rasufla.
2. Figurativ A raspandi, a revarsa, a degaja. – Din franceza Respirer, lat., limba italiana Respirare.
1. A introduce in plamani, prin inspiratie, aer si a da afara, prin expiratie, bioxidul de carbon si vaporii de apa rezultati din arderile care au loc in organism; a rasufla.
2. Figurativ A raspandi, a revarsa, a degaja. – Din franceza Respirer, lat., limba italiana Respirare.
2Respira verb (Fiziol.) a rasufla, (invechit si popular) a sufla. (Dupa atata fuga, abia mai -.)
3Respira verb (silabe mf. -spi-), indicativ prezent 1 singular respir, 3 singular si plural respira
4A respira respir intranzitiv 1) A inspira aer in plamani si a-l expira in afara; a rasufla. 2) figurat A raspandi in jur; a degaja; a emana. /<fr. respirer, limba latina respirare
5Respira verb I.
1. intr., tr.
A rasufla; a inhala aer in plamani, a inspira.
2. intr. (Figurat) A-si reveni dupa o emotie, un efort; a se simti usurat.
3. tr. (Figurat) A raspandi, a degaja. [P.i. respir. / < franceza respirer, conform limba latina respirare].
1. intr., tr.
A rasufla; a inhala aer in plamani, a inspira.
2. intr. (Figurat) A-si reveni dupa o emotie, un efort; a se simti usurat.
3. tr. (Figurat) A raspandi, a degaja. [P.i. respir. / < franceza respirer, conform limba latina respirare].
6Respira verb I. intr., tr. a inspira aer din atmosfera si a-l expira din plamani.
Ii. intr. (figurativ) a-si reveni dupa o emotie, un efort; a se simti usurat.
Iii. tr. (figurativ) a raspandi, a degaja. (< franceza respirer, limba latina respirare)
Ii. intr. (figurativ) a-si reveni dupa o emotie, un efort; a se simti usurat.
Iii. tr. (figurativ) a raspandi, a degaja. (< franceza respirer, limba latina respirare)