1
Restanță, restanțe, substantiv feminin
1. Lucrare neefectuată la timp, aflată în întârziere.
Examen care nu a fost promovat la termen, pe care cineva îl are de trecut după termenul stabilit.
2. Plată neachitată la termen. – Din italiană Restanza.
1. Lucrare neefectuată la timp, aflată în întârziere.
Examen care nu a fost promovat la termen, pe care cineva îl are de trecut după termenul stabilit.
2. Plată neachitată la termen. – Din italiană Restanza.
DEX – dicționarul explicativ
2
Restanță restanțe feminin 1) Datorie neachitată la timp. Are de plătit o restanță. 2) Lucrare realizată cu întârziere. 3) Examen care nu a fost susținut în termen. A lichida o restanță. / < italiană restanza, latină restantia
NODEX – noul dicționar explicativ
3
Restanță substantiv feminin
1. Lucrare rămasă în întârziere.
Examen nepromovat la termen.
2. (Rămășiță de la o) plată neachitată la vreme. [< franceză restance, italiană restanza].
1. Lucrare rămasă în întârziere.
Examen nepromovat la termen.
2. (Rămășiță de la o) plată neachitată la vreme. [< franceză restance, italiană restanza].
DN – dicționar de neologisme
4
Restanță substantiv feminin
1. plată neachitată la termen; rest.
2. lucrare rămasă în întârziere.
examen nepromovat la termen. (< italiană restanza)
1. plată neachitată la termen; rest.
2. lucrare rămasă în întârziere.
examen nepromovat la termen. (< italiană restanza)
MDN – marele dicționar de neologisme
Încă o definiție din alt dicționar
5
Restanță substantiv feminin, genitiv-dativ articulat restanței; plural restanțe
DOOM – dicționarul ortografic