Restanță
Definitie, sens si explicatie
1Restanță, restante, substantiv feminin
1. Lucrare neefectuata la timp, aflata in intarziere. ♦ Examen care nu a fost promovat la termen, pe care cineva il are de trecut dupa termenul stabilit.
2. Plata neachitata la termen. – Din limba italiana Restanza.
1. Lucrare neefectuata la timp, aflata in intarziere. ♦ Examen care nu a fost promovat la termen, pe care cineva il are de trecut dupa termenul stabilit.
2. Plata neachitata la termen. – Din limba italiana Restanza.
2Restanță substantiv verifica cuvantul: diferenta, rest.
3Restanță substantiv rest, (invechit si reg.) ramasita, (invechit si reg.) cusur. (Ce - mai ai de platit?)
4Restanta substantiv feminin, g.-d. art. restantei; plural restante
5Restanță -e f. 1) Datorie neachitata la timp. Are de platit o -. 2) Lucrare realizata cu intarziere. 3) Examen care nu a fost sustinut in termen. A lichida o -. / < limba italiana restanza, limba latina restantia
6Restanță substantiv feminin
1. Lucrare ramasa in intarziere. ♦ Examen nepromovat la termen.
2. (Ramasita de la o) plata neachitata la vreme. [< franceza restance, limba italiana restanza].
1. Lucrare ramasa in intarziere. ♦ Examen nepromovat la termen.
2. (Ramasita de la o) plata neachitata la vreme. [< franceza restance, limba italiana restanza].
7Restanță substantiv feminin
1. plata neachitata la termen; rest.
2. lucrare ramasa in intarziere. ♢ examen nepromovat la termen. (< limba italiana restanza)
1. plata neachitata la termen; rest.
2. lucrare ramasa in intarziere. ♢ examen nepromovat la termen. (< limba italiana restanza)