1
Rocoțea, rocoțele, substantiv feminin Mică plantă erbacee, otrăvitoare, cu frunze opuse, liniare și cu flori albe (Stellaria graminea). – Etimologie necunoscută Conform r o c o i n ă.
DEX – dicționarul explicativ
2
Rocoțea rocoțele feminin Plantă erbacee toxică, cu tulpina cilindrică, scundă și păroasă, cu frunze opuse liniare, cu flori albe și cu fructul o capsulă. /Origine necunoscută
NODEX – noul dicționar explicativ
3
Rocoțea substantiv feminin, articulat rocoțeaua, genitiv-dativ articulat rocoțelei; plural rocoțele
DOOM – dicționarul ortografic