1
Sarică, sarici, substantiv feminin Manta țărănească lungă și mițoasă pe dinafară, țesută din fire groase de lână, pe care o poartă oamenii de la munte. [Plural și: sarice] – Din latină Sarica (= serica).
DEX – dicționarul explicativ
2
Sarică (-ci), substantiv feminin – Manta de lînă. – Aromână sar(i)că. Latină sarĭca, în loc de serĭca (Densusianu, Hlr., 74; Pușcariu 1525; Rew 7848), conform calabr. saraca, sarica, verb franceză sarge, spaniolă sarga, neogreacă σάριϰα (Rohlfs, Ewug, 1913; Rosetti, II, 66), albaneză sarkë (Philippide, II, 654).
Derivat din doricul *σαριϰόν, în loc de σηριϰόν (Diculescu, Elementele, 422), nu pare probabilă.
Din română provine maghiară szarika (Candrea, Elemente, 403).
Derivat din doricul *σαριϰόν, în loc de σηριϰόν (Diculescu, Elementele, 422), nu pare probabilă.
Din română provine maghiară szarika (Candrea, Elemente, 403).
DER – dicționarul etimologic
3
Sarică sarici feminin Manta lungă și mițoasă, țesută din fire groase de lână și purtată, mai ales, de ciobani. [Genitiv-dativ saricii] /<latină sarica
NODEX – noul dicționar explicativ
4
Sarică substantiv feminin, genitiv-dativ articulat saricii; plural sarici
DOOM – dicționarul ortografic