Pică
Definitie, sens si explicatie
1Pică2, pici, substantiv feminin Unul dintre cele patru semne distinctive de pe cartile de joc, de culoare neagra, in forma de inima sau de frunza cu varful in sus si cu o codita in partea de jos; prin extensiune carte de joc cu acest semn. – Din limba germana Pik, franceza Pique.
2Pică1 substantiv feminin (Popular) Ura ascunsa, nemarturisita, dusmanie (impotriva cuiva); ciuda, necaz, ranchiuna. – Conform: limba germana Pike.
3Pică substantiv verifica cuvantul: invidie.
4Pică substantiv verifica cuvantul: animozitate, bibilica, discordie, dusmanie, invrajbire, ostilitate, pornire, ura, vrajba, vrajmasie, zazanie.
5Pica (ura) substantiv feminin
6Pica (la cartile de joc) substantiv feminin, g.-d. art. picii; plural pici
7Pică1 f.
Sentiment de animozitate ascunsa (fata de cineva); pizma; ranchiuna. /conform limba germana Pike
Sentiment de animozitate ascunsa (fata de cineva); pizma; ranchiuna. /conform limba germana Pike
8Pică2 pici f. 1) (la cartile de joc) Semn distinctiv (unul din patru) avand forma unei inimi sau a unei frunze de culoare neagra. 2) Carte de joc marcata cu acest semn. Valet de -. /<germ.
Pik, limba franceza: pique
Pik, limba franceza: pique
9Pica2 substantiv feminin (regional)
1. cata, bibilica, pichere.
2. material textil cu buline, asemanator penelor bibilicii (picai).
1. cata, bibilica, pichere.
2. material textil cu buline, asemanator penelor bibilicii (picai).
10Pica3, pice, substantiv feminin
1. (invechit) lance.
2. (regional) unealta cu care se cojesc copacii taiati.
1. (invechit) lance.
2. (regional) unealta cu care se cojesc copacii taiati.
11Pică1 substantiv feminin Ciuda, pizma. [< franceza pique].
12Pică2 substantiv feminin Unul dintre semnele de pe cartile de joc, in forma de inima sau de frunza colorata in negru si avand o codita. [< franceza pique].
13Pică1 substantiv feminin ciuda, pizma, ranchiuna. (< limba germana Pike)
14Pică2 substantiv feminin unul dintre semnele de pe cartile de joc, in forma de inima sau de frunza cu codita, colorata in negru. (< franceza pique)
15Pica (pici), substantiv feminin –
1. Virf de lance, la jocul de carti. –
2. Resentiment, ciuda, necaz. – Mr. pica „resentiment”.
Franceza pique, sensul al doilea poate prin intermediul limba neogreaca: πίϰα si numai indirect din limba italiana picca (Cihac, Ii, 254; Meyer, Neugr.
St., Iv, 71), ven. pica. – Derivat picador, substantiv masculin (la luptele cu tauri, asistent al toreadorului), din sp. prin intermediul franceza; picant, adjectiv (condimentat), din franceza piquant; picher, substantiv masculin (vinator calare; cantonier), din franceza piqueur; pichet, substantiv neutru (tesatura de bumbac), din franceza pique, conform limba rusa piket; pichet, substantiv neutru (joc de carti; par, tarus; cladire de graniceri), din franceza piquet, limba italiana picchetto, ultimul sens cu varianta bechet, din limba turca:, limba rusa beket; picheta, verb (a marca prin picheti, a trasa), din franceza piqueter; pichetas, substantiv masculin (soldat de la un post de frontiera).
1. Virf de lance, la jocul de carti. –
2. Resentiment, ciuda, necaz. – Mr. pica „resentiment”.
Franceza pique, sensul al doilea poate prin intermediul limba neogreaca: πίϰα si numai indirect din limba italiana picca (Cihac, Ii, 254; Meyer, Neugr.
St., Iv, 71), ven. pica. – Derivat picador, substantiv masculin (la luptele cu tauri, asistent al toreadorului), din sp. prin intermediul franceza; picant, adjectiv (condimentat), din franceza piquant; picher, substantiv masculin (vinator calare; cantonier), din franceza piqueur; pichet, substantiv neutru (tesatura de bumbac), din franceza pique, conform limba rusa piket; pichet, substantiv neutru (joc de carti; par, tarus; cladire de graniceri), din franceza piquet, limba italiana picchetto, ultimul sens cu varianta bechet, din limba turca:, limba rusa beket; picheta, verb (a marca prin picheti, a trasa), din franceza piqueter; pichetas, substantiv masculin (soldat de la un post de frontiera).