Definitie Replică - Ce inseamna si explicatie

Varianta definitie 1: RÉplicĂ, replici, substantiv feminin
1. Raspuns prompt si energic care combate afirmatiile cuiva; riposta. ♢ Locutiune adjectiv Fara replica = definitiv. ♢ Expresie A fi tare in replici = a gasi prompt raspunsul cel mai potrivit intr-o discutie.
A avea replica = a raspunde prompt si raspicat. (Jur.) A vorbi in replica = a raspunde, in cursul unei dezbateri, combatand afirmatiile si atacurile partii adverse.
2. Portiune din rolul unui actor, constituind un raspuns la cele spuse de partener. ♦ Parte finala a unui fragment de dialog, care solicita interventia interlocutorului.
3. Copie a unei opere de arta executata de autorul operei originale sau sub supravegherea lui directa.
4. (Fiz.) Mulaj al suprafetei unui corp, realizat sub forma unei pelicule care pe o parte este plana, iar pe cealalta reproduce structura superficiala a corpului, utilizat in microscopia electronica pentru studiul corpurilor groase, netransparente pentru electroni. – Din franceza Replique.

Varianta definitie 2: RÉplicĂ substantiv
1. verifica cuvantul: riposta.
2. (ARTE PLAST.) copie, reproducere. (- a unui tablou.)

Varianta definitie 3: Replica substantiv feminin (silabe -pli-), g.-d. art. replicii, plural replici

Varianta definitie 4: RÉplicĂ -ci f. 1) Raspuns scurt si prompt in contradictoriu la spusele agresive ale cuiva; riposta. ♢ Fara - la care nu se poate obiecta nimic; categoric. A fi tare in -ci a gasi repede raspunsurile cele mai potrivite in cursul unei convorbiri (in contradictoriu). 2) Parte din rolul scenic, care constituie raspunsul unui actor la cele spuse anterior de partener. 3) jur.
Raspuns al unei parti la cele sustinute de cealalta parte intr-un proces. 4) Opera de arta, care reproduce originalul si este execu-tata de autor sau sub supravegherea acestuia; copie; reproducere. /<fr. replique, limba latina replica

Varianta definitie 5: RÉplicĂ substantiv feminin
1. Raspuns (la un alt raspuns); raspuns la ceea ce s-a spus sau s-a scris. ♦ Ceea ce are de spus un actor dupa ce interlocutorul sau a terminat de vorbit. ♦ Fara replica = definitiv; a vorbi in replici = a raspunde in cursul unor dezbateri, combatand afirmatiile si atacurile partii adverse. ♦ (Jur.) Concluzii opuse de reclamant celor formulate de parat. ♦ Raspuns dat de o voce sau de un instrument intr-un duet, intr-un tertet etcetera
2. Copie a unui original executata de autor.
3. Mulaj al unui corp obtinut prin depunerea pe suprafata acestuia a unei pelicule maleabile, care apoi se desprinde. [Plural -ci, -ce. / < franceza replique, limba italiana replica].

Varianta definitie 6: RÉplicĂ substantiv feminin
1. raspuns la ceea ce s-a spus sau s-a scris; riposta.
2. ceea ce are de spus un actor dupa ce interlocutorul sau a terminat de vorbit. o fara - = definitiv. ♢ (jur.) concluzii opuse de reclamant celor formulate de parat.
3. raspuns dat de o voce sau de un instrument intr-un duet, tertet etcetera
4. reproducere a unei opere de arta, executata chiar de autor. ♢ (arheol.) copie veche.
5. mulaj al unui corp obtinut prin depunerea pe suprafata acestuia a unei pelicule maleabile, care apoi se desprinde.
6. repetare (mai slaba) a unui cutremur de pamant. (< franceza replique, limba latina replica)