Scăpăra
Definitie, sens si explicatie
1Scăpăra verb
1. verifica cuvantul: sclipi.
2. verifica cuvantul: straluci.
3. a imprastia. (Focul - mii de scantei.)
1. verifica cuvantul: sclipi.
2. verifica cuvantul: straluci.
3. a imprastia. (Focul - mii de scantei.)
2Scăpăra verb verifica cuvantul: clipi, fulgera.
3Scapara verb, indicativ prezent 1 singular scapar, 3 singular si plural scapara; conjunctie: prezent 3 singular si plural scapere
4A Scăpăra scapar
1. intranz 1) A produce scantei (prin lovirea cremenii cu amnarul, prin ciocnirea a doua corpuri tari). ♢ Cat ai - din amnar intr-o clipa. A-i - cuiva calcaiele a fugi foarte repede. 2) A se produce fulgere; a fulgera. 3) (despre lumini) A luci ca un fulger; a strafulgera. 4) (despre ochi) A arunca priviri scanteietoare. ♢ A-i - cuiva ochii de foame a fi foarte flamand. A-i - cuiva ochii de furie a fi foarte furios. 5) (despre ganduri,idei etcetera) A se ivi fulgerator. ♢ A-i - (cuiva) prin minte (sau Prin cap) a-i veni brusc in minte.
2. tranzitiv 1) A face sa arda; a aprinde. - un chibrit. 2) (scantei) A face sa se imprastie. Flacarile scapara scantei. /Origine necunoscuta
1. intranz 1) A produce scantei (prin lovirea cremenii cu amnarul, prin ciocnirea a doua corpuri tari). ♢ Cat ai - din amnar intr-o clipa. A-i - cuiva calcaiele a fugi foarte repede. 2) A se produce fulgere; a fulgera. 3) (despre lumini) A luci ca un fulger; a strafulgera. 4) (despre ochi) A arunca priviri scanteietoare. ♢ A-i - cuiva ochii de foame a fi foarte flamand. A-i - cuiva ochii de furie a fi foarte furios. 5) (despre ganduri,idei etcetera) A se ivi fulgerator. ♢ A-i - (cuiva) prin minte (sau Prin cap) a-i veni brusc in minte.
2. tranzitiv 1) A face sa arda; a aprinde. - un chibrit. 2) (scantei) A face sa se imprastie. Flacarile scapara scantei. /Origine necunoscuta
5Scapara (-apar, -at), verb –
1. A scoate foc din cremene. –
2. A scoate scintei. –
3. A straluci, a sclipi scurt. – Mr. ascapir, ascapirare, megl. scapir, scapirari.
Origine indoielnica.
Ar putea fi limba latina *excapŭlāre „a pune in libertate”, conform limba italiana scapolare „a elibera” (Rew 2955) si de aici limba neogreaca: σϰαπουλίξω, limba sarba: skapulati, cu acelasi sens, conform calabr. scapulare „a elibera”.
Semantismul este usor de explicat, desi a scapara este la propriu „a scoate scintei”.
Totusi, fonetismul din dialecte se opune acestei ipoteze.
Celelalte explicatii sint insuficiente: din limba greaca (veche) στράπτειν „a face raze” (Cihac, Ii, 695); din limba latina caperāre „a se increti” (Tiktin; conform impotriva Rew 1624b); pus in legatura cu limba albaneza škrep (Meyer 408; Philippide, I, 265; Rosetti, Ii, 122).
Derivat scaparamint, substantiv neutru (ceea ce e necesar pentru a face foc), se foloseste mai ales la plural; scaparator, adjectiv (fulgerator); scaparatoare, substantiv feminin (cremene, amnar); scaparatura, substantiv feminin (sclipire, scinteiere, licarire).
1. A scoate foc din cremene. –
2. A scoate scintei. –
3. A straluci, a sclipi scurt. – Mr. ascapir, ascapirare, megl. scapir, scapirari.
Origine indoielnica.
Ar putea fi limba latina *excapŭlāre „a pune in libertate”, conform limba italiana scapolare „a elibera” (Rew 2955) si de aici limba neogreaca: σϰαπουλίξω, limba sarba: skapulati, cu acelasi sens, conform calabr. scapulare „a elibera”.
Semantismul este usor de explicat, desi a scapara este la propriu „a scoate scintei”.
Totusi, fonetismul din dialecte se opune acestei ipoteze.
Celelalte explicatii sint insuficiente: din limba greaca (veche) στράπτειν „a face raze” (Cihac, Ii, 695); din limba latina caperāre „a se increti” (Tiktin; conform impotriva Rew 1624b); pus in legatura cu limba albaneza škrep (Meyer 408; Philippide, I, 265; Rosetti, Ii, 122).
Derivat scaparamint, substantiv neutru (ceea ce e necesar pentru a face foc), se foloseste mai ales la plural; scaparator, adjectiv (fulgerator); scaparatoare, substantiv feminin (cremene, amnar); scaparatura, substantiv feminin (sclipire, scinteiere, licarire).
6Scapara, pers. 3 singular scapara, verb I (reg.; despre must) a fierbe (pentru a deveni vin); a capara.