Siliciu
Definitie, sens si explicatie
1Siliciu substantiv neutru Element chimic, metaloid, cristalizat sau amorf, de culoare cenusie, cu proprietati asemanatoare cu ale carbonului, care se gaseste in natura sub forma de silice sau de silicati si se intrebuinteaza pentru a da duritate si rezistenta aliajelor fierului. – Din franceza Silicium.
2Siliciu substantiv neutru [-ciu pronume -ciu], art. siliciul; simb.
Si
Si
3Siliciu n.
Metaloid sub forma de cristale de culoare cafenie-inchisa, intrebuintat, mai ales, in metalurgie si la fabricarea semiconductoarelor. /<fr. silicium
Metaloid sub forma de cristale de culoare cafenie-inchisa, intrebuintat, mai ales, in metalurgie si la fabricarea semiconductoarelor. /<fr. silicium
4Siliciu substantiv neutru Metaloid din familia carbonului, de culoare negricioasa in stare amorfa si cenusiu ca plumbul cand este cristalizat. [Pronume -ciu. / < franceza silicium].
5Siliciu substantiv neutru metaloid din grupa carbonului, negricios in stare amorfa si cenusiu cand este cristalizat, raspandit in natura. (< franceza silicium)