1
Spătărel, spătărei, substantiv masculin (Învechit) Boier cu rang mic în țările românești, care avea însărcinarea de a păzi ordinea la sate în timp de pace, precum și atribuții militare în timp de război. – Din Spătar2 + sufix -el.
DEX – dicționarul explicativ
2
Spătărel, spătărei, substantiv masculin (În evul mediu, în Țara Românească și în Moldova) Dregător de rang mic care avea însărcinarea de a păzi ordinea la sate, în timp de pace, și atribuții militare, în timp de război. – Spătar2 + sufix -el.
DEX – dicționarul explicativ
3
Spătărel spătărei masculin (în evul mediu) Boier de rang inferior spătarului care supraveghea ordinea la sate și avea împuterniciri militare în timp de război. /spătar + sufix -el
NODEX – noul dicționar explicativ
4
Spătărel substantiv masculin, plural spătărei, articulat spătăreii
DOOM – dicționarul ortografic