Spărtură
Definitie, sens si explicatie
1Spărtură, sparturi, substantiv feminin
1. Crapatura, gaura, deschizatura produsa prin spargere.
2. Ciob, aschie (produse prin spargere).
3. Figurativ Dezbinare, disensiune, ruptura. – Spart2 + sufix -ura.
1. Crapatura, gaura, deschizatura produsa prin spargere.
2. Ciob, aschie (produse prin spargere).
3. Figurativ Dezbinare, disensiune, ruptura. – Spart2 + sufix -ura.
2Spărtură substantiv verifica cuvantul: chei, defileu, ruptura, sfi-sietura, spintecatura, stramtoare.
3Spărtură substantiv
1. ciobitura, ciocnitura, crapatura, fisura, plesnitura. (- unui vas de lut.)
2. ciob, harb, tandara, (regional) breanc, (Ban.) tioc. (O - dintr-o oala de lut.)
3. deschizatura, gaura. (A patruns printr-o -.)
4. gaura, ruptura, (invechit) frantura. (O - in corpul unei nave.)
1. ciobitura, ciocnitura, crapatura, fisura, plesnitura. (- unui vas de lut.)
2. ciob, harb, tandara, (regional) breanc, (Ban.) tioc. (O - dintr-o oala de lut.)
3. deschizatura, gaura. (A patruns printr-o -.)
4. gaura, ruptura, (invechit) frantura. (O - in corpul unei nave.)
4Spartura substantiv feminin, g.-d. art. sparturii; plural sparturi
5Spărtură -i f. 1) Deschizatura produsa prin spargere. 2) fig.
Dezbinare provocata de nepotrivirea unor interese. /spart + sufix -ura
Dezbinare provocata de nepotrivirea unor interese. /spart + sufix -ura