1
Șterc (-curi), substantiv neutru – Murdărie, rapăn.
Latină stĕrcus (Cihac, I, 263; Pușcariu 1642; Tiktin; Rew 8245), conform italiană sterco, spaniolă (estiercol), portugheză esterco. Secolul Xvi-xviii, învechit – Derivat ștercumă, substantiv feminin (Transilvania, Bucovina, învechit, closet).
Latină stĕrcus (Cihac, I, 263; Pușcariu 1642; Tiktin; Rew 8245), conform italiană sterco, spaniolă (estiercol), portugheză esterco. Secolul Xvi-xviii, învechit – Derivat ștercumă, substantiv feminin (Transilvania, Bucovina, învechit, closet).
DER – dicționarul etimologic