Definitie Sticlă - Ce inseamna si explicatie

Varianta definitie 1: STiCLĂ, (II) sticle, substantiv feminin I. Substanta solida, amorfa, transparenta, translucida sau opaca, dura, cu un luciu particular, lipsita de flexibilitate, casanta, rau conducatoare de caldura si de electricitate, formata dintr-un amestec de silicati si obtinuta prin topire. ♦ Material asemanator cu sticla (I). ♢ Sticla de cuart = substanta care are aspectul sticlei (I), obtinuta prin topirea cuartului, rezistenta la variatiile de temperatura, la acizi si transparenta la razele ultraviolete, care se foloseste la fabricarea lampilor de cuart.
Sticla optica = material sticlos cu proprietati speciale in privinta indicelui de refractie, de o mare omogenitate in compozitie, folosit la fabricarea lentilelor si a prismelor aparatelor optice.
Sticla vulcanica = roca necristalizata provenita in urma racirii bruste a lavei. II. Obiect sau piesa componenta a unui obiect, facute din sticla (I). ♢ Sticla de lampa = glob de sticla (I) cu gat lung, care protejeaza flacara lampii cu petrol.
Sticla de ochelari = lentila. ♦ (La singular; depr.) Monoclu. ♦ Prin specializare: Vas inalt (de forma cilindrica), cu gat ingust, facut din sticla (I); care serveste la pastrarea lichidelor; cantitatea de lichid continuta de acest vas. ♦ Placa subtire de sticla (I) cu care se inchide cadrul ferestrelor, al unor usi, cu care se acopera tablourile etcetera; geam. [Varianta: (invechit si reg.) Stecla substantiv feminin] – Din limba slava (veche) Stiklo.

Varianta definitie 2: STiCLĂ substantiv verifica cuvantul: monoclu.

Varianta definitie 3: STiCLĂ substantiv
1. (Oltenia, Mold., Bucovina si Transilvania) glaja. (Vas de -.)
2. (livresc) butelie, (regional) butelca, sip, uiaga, (prin Banat) belca, (Oltenia, Mold., Bucovina si Transilvania) glaja. (O - cu lapte.)
3. verifica cuvantul: geam.
4. verifica cuvantul: lentila.
5. cilindru, glob, (regional) burlui, tilindru. (- de lampa.)
6. (CHIMIE) sticla organica = plexiglas, stiplex, polimetacrilat de metil; sticla solubila = silicat de sodiu.

Varianta definitie 4: Sticla substantiv feminin (silabe -cla), g.-d. art. sticlei; (obiecte) plural sticle

Varianta definitie 5: STiCLĂ -e f. 1) la sing.
Substanta solida amorfa, cu luciu caracteristic, de obicei transparenta si incolora, obtinuta prin topirea nisipului de cuart, avand diferite intrebuintari (la fabricarea geamurilor, veselei, obiectelor de arta etcetera). 2) Obiect facut din aceasta substanta. - de geam. - de lampa. - de ochelari. 3) Vas din aceasta substanta, ingustat in partea superioara in forma de gat, folosit pentru pastrarea si transportarea lichidelor. 4) Cantitate de lichid cat incape intr-un astfel de vas. [G.-D. Sticlei; Sil. Sti-cla] /<sl. stiklo

Varianta definitie 6: Sticla (-le), substantiv feminin –
1. Substanta solida casanta, transparenta sau opaca. –
2. Butelie, flacon. –
3. Ochelari. – Varianta Mold. stecla si der.
Sl. stῑklo (Miklosich, Slaw.
Elem., 47; Cihac, II, 365; Conev 62) conform bulgara staklo, limba sarba: staklo, limba rusa steklo. – Derivat sticlar, substantiv masculin (fabricant de sticla; Arg., hot de bijuterii si pietre pretioase); sticlarie, substantiv feminin (obiecte de sticla; fabrica sau magazin de sticla); sticli, verb (a luci, a scili, a scinteia; a atinti, a pironi ochii), conform limba sarba: stakliti „a luci”; sticlos, adjectiv (lucios, neted, cizelat; stins, despre ochi); sticlui, verb (a pune geamuri).