Stolă
Definitie, sens si explicatie
1Stolă, stole, substantiv feminin
1. Rochie larga si lunga pana in pamant, care se strangea pe corp cu doua cordoane, unul pe sub sani, altul deasupra soldurilor, purtata de matroanele romane.
2. Un fel de orar1 pe care il poarta preotii catolici in timpul slujbei religioase. – Din limba italiana, franceza, limba latina Stola.
1. Rochie larga si lunga pana in pamant, care se strangea pe corp cu doua cordoane, unul pe sub sani, altul deasupra soldurilor, purtata de matroanele romane.
2. Un fel de orar1 pe care il poarta preotii catolici in timpul slujbei religioase. – Din limba italiana, franceza, limba latina Stola.
2Stola substantiv feminin, g.-d. art. stolei; plural stole
3Stolă -e f. 1) Rochie larga si lunga pana la pamant, incinsa cu doua cordoane, purtata de matroanele romane. 2) Fasie lunga si ingusta, ornamentata, purtata pe dupa gat de preotii catolici in timpul slujbei. /<lat. stola
4Stola, stole, substantiv feminin (invechit) strat.
5Stolă substantiv feminin
1. Rochie larga, cazand in falduri si incinsa cu doua brauri, pe care o purtau peste tunica matroanele romane.
2. Ornament de forma unei fasii lungi, purtat pe dupa gat de preotii catolici la slujba. [< limba italiana, franceza, limba latina stola].
1. Rochie larga, cazand in falduri si incinsa cu doua brauri, pe care o purtau peste tunica matroanele romane.
2. Ornament de forma unei fasii lungi, purtat pe dupa gat de preotii catolici la slujba. [< limba italiana, franceza, limba latina stola].
6Stolă1 substantiv feminin
1. rochie larga, cazand in falduri si incinsa cu doua brauri, pe care o purtau peste tunica matroanele romane.
2. ornament de forma unei fasii lungi, purtat pe dupa gat de preotii catolici la slujba. (< limba italiana, franceza, limba latina stola)
1. rochie larga, cazand in falduri si incinsa cu doua brauri, pe care o purtau peste tunica matroanele romane.
2. ornament de forma unei fasii lungi, purtat pe dupa gat de preotii catolici la slujba. (< limba italiana, franceza, limba latina stola)
7-stolă2 element „dilatatie, alungire”. (< franceza -stole, conform din limba greaca stellein, a echipa)
8Stola (-le), substantiv feminin –
1. Un anumit fel de rochie purtata de matroanele romane. –
2. Un vesmint preotesc. limba italiana: stola, din limba greaca (veche) στολή „podoaba”.
De la aceeasi radacina provin stolisi (var. stolui, stoli), verb (a orna, a impodobi), din limba neogreaca: στολίζω (Galdi 257) si stolui, verb (a inmuia pielea cu mijloace mecanice).
1. Un anumit fel de rochie purtata de matroanele romane. –
2. Un vesmint preotesc. limba italiana: stola, din limba greaca (veche) στολή „podoaba”.
De la aceeasi radacina provin stolisi (var. stolui, stoli), verb (a orna, a impodobi), din limba neogreaca: στολίζω (Galdi 257) si stolui, verb (a inmuia pielea cu mijloace mecanice).