1
Străjuire, străjuiri, substantiv feminin Faptul de a străjui; păzire, pază, veghe.
Pândă. – Vezi Strajă.
Pândă. – Vezi Strajă.
DEX – dicționarul explicativ
2
Străjuire substantiv feminin, genitiv-dativ articulat străjuirii; plural străjuiri
DOOM – dicționarul ortografic