Subiectivitate
Definitie, sens si explicatie
1Subiectivitate substantiv feminin Însusirea de a fi subiectiv (2); atitudine subiectiva, partinitoare fata de cineva sau de ceva; subiectivism (2). – Subiectiv + sufix -itate (dupa franceza subjectivite).
2Subiectivitate antonim: obiectivitate
3Subiectivitate substantiv subiectivism. (- cuiva intr-o problema.)
4Subiectivitate substantiv feminin (silabe -biec-; mf. sub-), g.-d. art. subiectivitatii
5Subiectivitate f. 1) Caracter, subiectiv. 2) Atitudine subiectiva. [G.-d. Subiectivitatii] /<fr. subjectivite
6Subiectivitate substantiv feminin
1. Caracterul a ceea ce este subiectiv; atitudine subiectiva.
2. (Filozofie) Însusirea de a fi subiectiv; tot ceea ce apartine subiectului. [Pronume -bi-ec-. / conform franceza subjectivite].
1. Caracterul a ceea ce este subiectiv; atitudine subiectiva.
2. (Filozofie) Însusirea de a fi subiectiv; tot ceea ce apartine subiectului. [Pronume -bi-ec-. / conform franceza subjectivite].
7Subiectivitate substantiv feminin
1. atitudine subiectiva (3).
2. (filozofie) caracter subiectiv (1); totalitatea fenomenelor psihice.
3. tot ceea ce apartine subiectului (Ii, 1). (< franceza subjectivite)
1. atitudine subiectiva (3).
2. (filozofie) caracter subiectiv (1); totalitatea fenomenelor psihice.
3. tot ceea ce apartine subiectului (Ii, 1). (< franceza subjectivite)