1
Suveică, suveici, substantiv feminin
1. Piesă de lemn la războiul de țesut, de formă lunguiață, care servește la introducerea firului de bătătură în rostul urzelii; suvelniță.
Expresie (Iute) ca o suveică sau ca suveica = foarte ager, sprinten; foarte harnic.
2. Piesă din mecanismul mașinii de cusut, în care se introduce un mosorel cu ață. – Din bulgară Sovalka.
1. Piesă de lemn la războiul de țesut, de formă lunguiață, care servește la introducerea firului de bătătură în rostul urzelii; suvelniță.
Expresie (Iute) ca o suveică sau ca suveica = foarte ager, sprinten; foarte harnic.
2. Piesă din mecanismul mașinii de cusut, în care se introduce un mosorel cu ață. – Din bulgară Sovalka.
DEX – dicționarul explicativ
2
Suveică suveici feminin 1) Piesă la războiul de țesut, servind la introducerea firului de bătătură în rostul urzelii.
(Iute) ca o suveică (sau (iute) ca suveica) se spune despre o persoană harnică și sprintenă. 2) Organ al mașinii de cusut în care se introduce mosorul sau țeava cu ața ce vine dedesubt. [Silabe -vei-] /<bulgară sovalka
(Iute) ca o suveică (sau (iute) ca suveica) se spune despre o persoană harnică și sprintenă. 2) Organ al mașinii de cusut în care se introduce mosorul sau țeava cu ața ce vine dedesubt. [Silabe -vei-] /<bulgară sovalka
NODEX – noul dicționar explicativ
3
Suveică (-ci), substantiv feminin – Piesă la războiul de țesut. – Variantă suvelniță. Aromână suval’că, meglenoromână săvaică, suvalcă. Slavă, conform sârbă sovilja, bulgară sovelka (Cihac, II, 381; Pascu, Sufix, 233; Iordan, Dift., 102; Conev 61).
DER – dicționarul etimologic
4
Suveică substantiv feminin, genitiv-dativ articulat suveicii; plural suveici
DOOM – dicționarul ortografic