1
Țăpoi, țăpoaie, substantiv neutru (Regional)
1. Furcă (mare) cu coada lungă și cu dinți drepți de fier, cu care se ridică snopii de grâu, maldărele de fân sau de coceni etc.
Furcă în vârful căreia este fixat sacul de pescuit.
2. Căpriorul de la mijloc la casele tărănești. – Țeapă + sufix -oi.
1. Furcă (mare) cu coada lungă și cu dinți drepți de fier, cu care se ridică snopii de grâu, maldărele de fân sau de coceni etc.
Furcă în vârful căreia este fixat sacul de pescuit.
2. Căpriorul de la mijloc la casele tărănești. – Țeapă + sufix -oi.
DEX – dicționarul explicativ
2
Țăpoi țăpoaie neutru 1) Furcă cu coadă lungă, cu două coarne drepte, folosită la ridicarea snopilor, cocenilor etc. 2) Prăjină la capătul căreia este fixat sacul de pescuit. 3) Căpriorul de mijloc al unei case țărănești. /țeapă + sufix -oi
NODEX – noul dicționar explicativ
3
Țăpoi, țăpoaie, substantiv feminin (regional)
1. furcă de fier cu coada lungă pentru ridicat snopii, cocenii etc.
2. căpriorul din mijloc de la casele țărănești.
3. târnăcop.
4. unealtă de pescuit.
5. ghimpe (la plante).
6. par lung la pescuit.
1. furcă de fier cu coada lungă pentru ridicat snopii, cocenii etc.
2. căpriorul din mijloc de la casele țărănești.
3. târnăcop.
4. unealtă de pescuit.
5. ghimpe (la plante).
6. par lung la pescuit.
Dicționar de arhaisme și regionalisme
4
Țăpoi substantiv neutru, plural țăpoaie
DOOM – dicționarul ortografic