Tarniță
Definitie, sens si explicatie
1Tarniță, tarnite, substantiv feminin
1. sa (taraneasca) de lemn sau (rar) de piele, folosità la calarit sau la transportul unor poveri.
2. Culme, coama de munte sau de deal in forma de sa.
3. (Regional) Drum de munte, batut de oi sau de vite. – Ucr. Tarnića.
1. sa (taraneasca) de lemn sau (rar) de piele, folosità la calarit sau la transportul unor poveri.
2. Culme, coama de munte sau de deal in forma de sa.
3. (Regional) Drum de munte, batut de oi sau de vite. – Ucr. Tarnića.
2Tarniță, tarnite, substantiv feminin
1. sa (taraneasca) de lemn sau (rar) de piele, folosita la calarit sau la transportul unei poveri.
2. Culme, coama de munte sau de deal in forma de sa.
3. (Regional) Drum de munte, batut de oi sau de vite. – Din limba ucraineana Tarnyc'a.
1. sa (taraneasca) de lemn sau (rar) de piele, folosita la calarit sau la transportul unei poveri.
2. Culme, coama de munte sau de deal in forma de sa.
3. (Regional) Drum de munte, batut de oi sau de vite. – Din limba ucraineana Tarnyc'a.
3Tarnita substantiv feminin, g.-d. art. tarnitei; plural tarnite
4Tarniță -e f. 1) inv. sa taraneasca primitiva (din lemn), folosita la calarie sau la transportarea unor poveri. 2) Culme de deal sau de munte in forma de sa. 3) rar Drum de munte batatorit de oi sau de vite. [G.-d. Tarnitei] /<ucr. tarnica
5Tarnita (-te), substantiv feminin –
1. sa de calarie. –
2. Depresiune intr-o inaltime.
Sb., cr. tarnice, rut. tarnica „care de poveri” (Tiktin; Candrea), in loc de *tovarnica ‹ tovarŭ „povara”, conform mag. tarnok „sa”. – Derivat intarnita, verb (a inseua).
Tarlita, verb (Banat, targa) pare a rezulta dintr-o contaminare a lui tarnita cu mag. taraglya „targa”.
1. sa de calarie. –
2. Depresiune intr-o inaltime.
Sb., cr. tarnice, rut. tarnica „care de poveri” (Tiktin; Candrea), in loc de *tovarnica ‹ tovarŭ „povara”, conform mag. tarnok „sa”. – Derivat intarnita, verb (a inseua).
Tarlita, verb (Banat, targa) pare a rezulta dintr-o contaminare a lui tarnita cu mag. taraglya „targa”.