Tehnocrație
Definitie, sens si explicatie
1Tehnocrație substantiv feminin
1. Orientare sociologica potrivit careia, in societatea contemporana, rolul de conducere ar reveni specialistilor din domeniul tehnicii.
2. Sistem de guvernare in care rolul de conducere ar reveni intelectualilor specialisti din domeniul tehnic. ♦ Intelectualitate tehnica (cu rol conducator). – Din franceza Technocratie.
1. Orientare sociologica potrivit careia, in societatea contemporana, rolul de conducere ar reveni specialistilor din domeniul tehnicii.
2. Sistem de guvernare in care rolul de conducere ar reveni intelectualilor specialisti din domeniul tehnic. ♦ Intelectualitate tehnica (cu rol conducator). – Din franceza Technocratie.
2Tehnocrație substantiv tehnocratism.
3Tehnocratie substantiv feminin (silabe -cra-), art. tehnocratia, g.-d. tehnocratii, art. tehnocratiei
4Tehnocrație f.
Orientare social-econo-mica, conform careia societatea poate fi dirijata in exclusivitate pe baza principiilor rationalismului stiintifico-tehnic, ai caror purtatori sunt inginerii si oamenii de stiinta. [G.-d. Tehnocratiei; Sil. -no-cra-] /<fr. technocratie
Orientare social-econo-mica, conform careia societatea poate fi dirijata in exclusivitate pe baza principiilor rationalismului stiintifico-tehnic, ai caror purtatori sunt inginerii si oamenii de stiinta. [G.-d. Tehnocratiei; Sil. -no-cra-] /<fr. technocratie
5Tehnocrație substantiv feminin
1. Orientare in politologia si sociologia burgheza contemporana care postuleaza cadrul unor structuri in care puterea sa apartina nu factorilor politici (parlament, guvern), ci oamenilor de stiinta, tehnicienilor si organizatorilor; tehnocratism.
2. Intelectualitatea tehnocratica. [Genitiv -iei. / < franceza technocratie, conform limba greaca (veche) techne – arta, kratos – putere].
1. Orientare in politologia si sociologia burgheza contemporana care postuleaza cadrul unor structuri in care puterea sa apartina nu factorilor politici (parlament, guvern), ci oamenilor de stiinta, tehnicienilor si organizatorilor; tehnocratism.
2. Intelectualitatea tehnocratica. [Genitiv -iei. / < franceza technocratie, conform limba greaca (veche) techne – arta, kratos – putere].
6Tehnocrație substantiv feminin
1. sistem de guvernare in care rolul de conducere ar reveni intelectualilor specialisti in domeniul tehnic.
2. intelectualitatea tehnocratica. (< franceza technocratie, limba engleza technocracy)
1. sistem de guvernare in care rolul de conducere ar reveni intelectualilor specialisti in domeniul tehnic.
2. intelectualitatea tehnocratica. (< franceza technocratie, limba engleza technocracy)