1
Țintaură, țintaure, substantiv feminin Plantă erbacee medicinală cu flori roșii sau albe, cu fructul o capsulă (Centarium umbellatum). [Pronunțat: -ta-u-. – Variantă: Centaură substantiv feminin] – Din latină Centaurea, franceză Centauree.
DEX – dicționarul explicativ
2
Țintaură țintaure feminin Plantă erbacee medicinală, cu tulpina erectă, cu frunze alungite și cu flori divers colorate, dispuse în buchete terminale, având fructul o capsulă; fierea-pământului. [Genitiv-dativ Țintaurei; Silabe -ta-u-] /<latină centaurea
NODEX – noul dicționar explicativ
3
Țintaură (-re), substantiv feminin – Fierea-pămîntului (Erythraea centaurium). – Variantă centaură. De la numele științific, după cum se pare cu pronunțare germană
DER – dicționarul etimologic
4
Țintaură substantiv feminin (silabe -ta-u-), genitiv-dativ articulat țintaurei; plural țintaure
DOOM – dicționarul ortografic