1
Tirs, tirsuri, substantiv neutru
1. Toiag simbolic, împodobit cu viță de vie și având în vârf un con de pin, cu care era înfățișat zeul Dionysos și cei care îl însoțeau.
2. Inflorescență în formă de con de brad. – Din franceză Thyrse.
1. Toiag simbolic, împodobit cu viță de vie și având în vârf un con de pin, cu care era înfățișat zeul Dionysos și cei care îl însoțeau.
2. Inflorescență în formă de con de brad. – Din franceză Thyrse.
DEX – dicționarul explicativ
2
Tirs tirsuri neutru 1) mitologie Toiag simbolic ornat cu frunze de viță de vie, cu care este înfățișat, de obicei, zeul Bachus. 2) botanică Inflorescență în formă de con de brad. /<neogreacă thirsos, latină thyrsus, franceză thyrse
NODEX – noul dicționar explicativ
3
Tirs substantiv neutru
1. Toiag lung cu care era înfățișat zeul Bachus, împodobit cu frunze de iederă și de viță de vie și în vârf cu un con de pin.
2. (Botanică) Inflorescență în formă de con de brad. [Plural -suri. / < franceză thyrse, latină thyrsus, greacă thyrsos].
1. Toiag lung cu care era înfățișat zeul Bachus, împodobit cu frunze de iederă și de viță de vie și în vârf cu un con de pin.
2. (Botanică) Inflorescență în formă de con de brad. [Plural -suri. / < franceză thyrse, latină thyrsus, greacă thyrsos].
DN – dicționar de neologisme
4
Tirs substantiv neutru
1. toiag împodobit cu frunze de viță, de iederă și în vârf cu un con de pin, purtat de zeul Dionysos; ferulă (1).
2. inflorescență în formă de con de brad. (< franceză thyrse, latină thyrsus, greacă thyrsos)
1. toiag împodobit cu frunze de viță, de iederă și în vârf cu un con de pin, purtat de zeul Dionysos; ferulă (1).
2. inflorescență în formă de con de brad. (< franceză thyrse, latină thyrsus, greacă thyrsos)
MDN – marele dicționar de neologisme
Încă o definiție din alt dicționar
5
Tirs substantiv neutru, plural tirsuri
DOOM – dicționarul ortografic
