DexDefinitie.com

Turba

2 silabe 5 litere Uzual
Definitie, sens si explicatie
1Turba, turbez, verb I. Intranzitiv
1. A se imbolnavi de turbare.
2. Figurativ A se mania, a se infuria peste masura. [Prez. indicativ si: (popular) turb] – Limba Latina Turbare.
2Turba verb verifica cuvantul: infuria, mania.
3Turba verb indicativ prezent 1 singular turbez, 3 singular si plural turbeaza
4A turba -ez intranzitiv 1) A se imbolnavi de turbare; a deveni turbat. 2) fig. familiar (despre oameni) A se infuria grozav; a se supara peste masura, exteriorizandu-si supararea. /<lat. turbare
5Turba (-bez, -at), verb –
1. A se imbolnavi de rabie. –
2. A se minia, a se infuria, a-si iesi din fire. – Mr. turbu, turbedz, turbare, megl. anturb(ari), istr. turbu.
Limba Latina turbāre (Puscariu 1774; Philippide, Ii, 656; Densusianu, Gs, Ii, 20; Rew 8992), conform limba italiana turbare, prov., cat. torbar, sp. turbar, port. torvar, limba albaneza tërboń.
Derivat din limba latina torvus (Pascu, Elemente, 40) nu este probabila.
Uz general (Alr, I, 127). – Derivat turba, substantiv feminin (rabie), popstverbal); turbaciune, substantiv feminin (furie, minie), cu sufix -ciune (dupa Candrea, din limba latina turbātĭōnem); turbat, adjectiv (care sufera de rabie; furios, , violent, salbatic; strasnic); turbatura, substantiv feminin (invechit, rabie).

Cuvinte in Limba Romana care incep cu litera

Resurse