Dex Definitie Explicatie, Ce Inseamna Cuvantul Tărbăci

1 * Cuvantul cu diacritice: tărbăcí
Cuvantul fara diacritice: tarbaci

Definitie: TĂRBĂCI, tărbăcesc, verb IV. Tranzitiv 1. (Familiar) A bate tare pe cineva, a snopi în bătaie. ♦ Figurativ A ocărî; a-și bate joc de cineva. 2. (Regional) A frământa noroiul în timpul mersului. ♦ Reflexiv A se murdări (cu noroi). – Conform: t ă b ă c i.

2 * Cuvantul cu diacritice: tărbăcí
Cuvantul fara diacritice: tarbaci

Definitie: TĂRBĂCI verb verifica cuvantul: snopi, stâlci.

3 * Cuvantul cu diacritice: tărbăcí
Cuvantul fara diacritice: tarbaci

Definitie: tărbăci verb, indicativ prezent 1 singular și 3 plural tărbăcesc, imperfect 3 singular tărbăcea; conj, prezent 3 singular și plural tărbăcească

4 * Cuvantul cu diacritice: tărbăcí c-esc ít
Cuvantul fara diacritice: tarbaci

Definitie: tărbăci (c-esc, it), verb – 1. A certa, a săpuni. – 2. A bate, a chelfăni, a ocărî. – 3. A se murdări, a se umple de noroi. Creație expresivă puțin clară, poate pornind de la tăbăci „a argăsi”, cu r expresiv; pentru semantism, conform sp. zurrar „a argăsi” și „a da bice”. – Derivat tărbacă, substantiv feminin (obicei vechi, care constă în a chinui cîinii bătîndu-i) pe care Tiktin îl lega greșit de limba italiana trabucco și Popescu-Ciocănel 42 de limba turca: debek „piuliță”; tărbăceală, substantiv feminin (bătaie; ceartă; chinuire); tăbîrci, verb (a opinti, a purta ceva greu, a se osteni), în Mold.; tăbîrceală, substantiv feminin (istovire); tîrbosi, verb (a tulbura, a murdări; a mesteca în cafeaua turcească); tîrboseală, substantiv feminin (zațul de la cafeaua turcească), în Muntenia Rut. terbičiti, pe care Bogrea, Dacor., IV, 850, îl propunea ca etimon al cuvîntului rom., provine probabil de la tărbăci. – Conform: tava, tearfă, tăbueț.