Vector
Definitie, sens si explicatie
1Vector, vectori, substantiv masculin Marime matematica sau fizica definita printr-o valoare numerica, o unitate de masura, o directie si un punct de aplicatie (reprezentata grafic printr-un segment de dreapta orientat). ♢ (Adjectival) Raza vectoare. – Din franceza Vecteur.
2Vector substantiv
1. vector alunecator = vector glisant; vector de pozitie verifica cuvantul: raza vectoare; vector fix = vector legat; vector glisant verifica cuvantul: vector alunecator; vector legat = vector fix.
2. vector unitar verifica cuvantul: versor.
1. vector alunecator = vector glisant; vector de pozitie verifica cuvantul: raza vectoare; vector fix = vector legat; vector glisant verifica cuvantul: vector alunecator; vector legat = vector fix.
2. vector unitar verifica cuvantul: versor.
3Vector substantiv masculin, plural vectori
4Véctor -i m. matematica Marime numerica orientata. - liber. /<fr. vecteur
5Vector substantiv masculin Marime matematica sau fizica definita printr-o valoare numerica, o directie si un sens, reprezentata grafic printr-un segment de dreapta. adjectiv Raza vectoare = segment de dreapta care porneste dintr-un sistem de coordonate polare catre un punct. (În forma Vecto-) Element prim de compunere savanta cu semnificatia „linie de forta”, „(referitor la) vector”. [Accentuat si vector. / < franceza vecteur, conform limba latina vector].
6Vector, -oare I. substantiv masculin
1. marime matematica definita prin valoare numerica, directie, sens si punct de aplicatie, reprezentata grafic printr-un segment de dreapta.
2. (biologie) structura genetica capabila de a se replica autonom in celula-gazda adecvata. ♢ animal (insecta, rozatoare) care raspandeste un parazit, un virus sau bacterii patogene, gazda temporara; vehicul (2).
Ii. adjectiv raza õare = segment de dreapta care porneste dintr-un sistem de coordonate polare catre un punct. (< franceza vecteur)
1. marime matematica definita prin valoare numerica, directie, sens si punct de aplicatie, reprezentata grafic printr-un segment de dreapta.
2. (biologie) structura genetica capabila de a se replica autonom in celula-gazda adecvata. ♢ animal (insecta, rozatoare) care raspandeste un parazit, un virus sau bacterii patogene, gazda temporara; vehicul (2).
Ii. adjectiv raza õare = segment de dreapta care porneste dintr-un sistem de coordonate polare catre un punct. (< franceza vecteur)