Verticil
Definitie, sens si explicatie
1Verticil, verticile, substantiv neutru Mod de asezare a florilor, a frunzelor sau a ramurilor in forma de cerc, la acelasi nivel, in jurul unei axe. – Din franceza Verticille, limba latina Verticillus.
2Verticil substantiv neutru, plural verticile
3Verticil -e n. bot.
Aranjare inelara a florilor, frunzelor sau ramurilor in jurul tulpinii. /<fr. verticille
Aranjare inelara a florilor, frunzelor sau ramurilor in jurul tulpinii. /<fr. verticille
4Verticil substantiv neutru
1. Mod de asezare a frunzelor, a ramurilor sau a florilor in jurul unui singur punct al tulpinii.
2. Cerc de tentacule, peri sau organe dispuse radiar fata de un ax. [< franceza verticille, conform limba latina verticillus].
1. Mod de asezare a frunzelor, a ramurilor sau a florilor in jurul unui singur punct al tulpinii.
2. Cerc de tentacule, peri sau organe dispuse radiar fata de un ax. [< franceza verticille, conform limba latina verticillus].
5Verticil substantiv neutru
1. mod de asezare a frunzelor, ramurilor sau florilor din jurul unui singur punct al tulpinii.
2. cerc de tentacule, peri sau organe dispuse radiar fata de un ax. (< franceza verticille, limba latina verticillus)
1. mod de asezare a frunzelor, ramurilor sau florilor din jurul unui singur punct al tulpinii.
2. cerc de tentacule, peri sau organe dispuse radiar fata de un ax. (< franceza verticille, limba latina verticillus)