Vestigiu
Definitie, sens si explicatie
1Vestigiu, vestigii, substantiv neutru (Livresc) Urma din trecut; ramasita a ceva vechi, disparut de mult (si care prezinta o importanta documentara, culturala etcetera). – Din franceza Vestige, limba latina Vestigium.
2Vestigiu substantiv
1. verifica cuvantul: relicva.
2. (la plural) moaste.
1. verifica cuvantul: relicva.
2. (la plural) moaste.
3Vestigiu substantiv neutru [-giu pronume -giu], art. vestigiul; plural vestigii, art. vestigiile (silabe -gi-i-)
4Vestigiu -i n. 1) Ramasita din trecut, care aminteste despre ceva disparut demult. -i ale unei civilizatii. 2) Obiect (ramas de la o persoana iubita sau de la un om de vaza) pastrat ca o amintire scumpa; relicva. -i de familie. /<lat. vestigium, franceza vestige
5Vestigiu substantiv neutru Urma, ramasita a ceva disparut demult. [Pronume -giu. / conform franceza vestige, limba latina vestigium].
6Vestigiu substantiv neutru urma, ramasita a ceva disparut demult. (< franceza vestige, limba latina vestigium)
