Vibrație
Definitie, sens si explicatie
1Vibrație, vibratii, substantiv feminin
1. Miscare oscilatorie periodica a unui corp sau a particulelor unui mediu, efectuata in jurul unei pozitii de echilibru, cu frecventa relativ inalta; oscilatie.
2. Vibrare (2).
3. Figurativ Emotie puternica, infiorare, freamat. [Varianta: Vibratiune substantiv feminin] – Din franceza Vibration, limba latina Vibratio, -onis.
1. Miscare oscilatorie periodica a unui corp sau a particulelor unui mediu, efectuata in jurul unei pozitii de echilibru, cu frecventa relativ inalta; oscilatie.
2. Vibrare (2).
3. Figurativ Emotie puternica, infiorare, freamat. [Varianta: Vibratiune substantiv feminin] – Din franceza Vibration, limba latina Vibratio, -onis.
2Vibrație substantiv
1. (cuvant ce tine de fizica) verifica cuvantul: vibrare. (- unui mediu elastic.)
2. vibrare, zbarnait. (- coardei unui instrument muzical.)
3. trepidatie. (- a unui sistem tehnic elastic.)
4. verifica cuvantul: tremur.
1. (cuvant ce tine de fizica) verifica cuvantul: vibrare. (- unui mediu elastic.)
2. vibrare, zbarnait. (- coardei unui instrument muzical.)
3. trepidatie. (- a unui sistem tehnic elastic.)
4. verifica cuvantul: tremur.
3Vibratie substantiv feminin (silabe -bra-ti-e), art. vibratia (silabe -ti-a), g.-d. art. vibratiei; plural vibratii, art. vibratiile (silabe -ti-i-)
4Vibrație -i f.
Miscare periodica alternativa, de o amplitudine mica si de o frecventa relativ inalta. [G.-d. Vibratiei; Sil. Vi-bra-ti-e] /<fr. vibration
Miscare periodica alternativa, de o amplitudine mica si de o frecventa relativ inalta. [G.-d. Vibratiei; Sil. Vi-bra-ti-e] /<fr. vibration
5Vibrație substantiv feminin
1. (Fiz.) Miscare periodica a unui corp fata de o pozitie de echilibru; oscilatie. ♦ Sunet prelung care ia nastere la lovirea puternica a unui metal.
2. Vibrare. ♦ (Figurat) Emotie puternica. [Genitiv -iei, varianta vibratiune substantiv feminin / conform franceza vibration, limba latina vibratio].
1. (Fiz.) Miscare periodica a unui corp fata de o pozitie de echilibru; oscilatie. ♦ Sunet prelung care ia nastere la lovirea puternica a unui metal.
2. Vibrare. ♦ (Figurat) Emotie puternica. [Genitiv -iei, varianta vibratiune substantiv feminin / conform franceza vibration, limba latina vibratio].
6Vibrație substantiv feminin
1. (fiz.) miscare oscilatorie periodica a unui corp sau a particulelor unui mediu elastic de o parte si de alta a unei pozitii de echilibru, cu o frecventa relativ inalta; vibrare, oscilatie.
2. (figurativ) emotie puternica. (< franceza vibration, limba latina vibratio)
1. (fiz.) miscare oscilatorie periodica a unui corp sau a particulelor unui mediu elastic de o parte si de alta a unei pozitii de echilibru, cu o frecventa relativ inalta; vibrare, oscilatie.
2. (figurativ) emotie puternica. (< franceza vibration, limba latina vibratio)