1
Viteză, viteze, substantiv feminin
1. Rapiditate în deplasare; iuțeală, repeziciune.
Locuțiune adverb În (plină) viteză = cu viteză (foarte) mare.
Expresie Dă-i viteză = pornește în grabă! mergi repede! (Familiar) A băga pe cineva în viteză = a sili pe cineva să-și părăsească obișnuita comoditate și să acționeze, să lucreze cu promptitudine, repede.
2. Raportul dintre spațiul parcurs de un mobil și timpul folosit pentru parcurgerea acestui spațiu; raportul dintre variația unei mărimi și timpul în care se produce această variație.
Viteză cosmică = viteză cuprinsă între 7,912-16,6 km/secundă imprimată navelor cosmice de la înscrierea pe o orbită circulară a Pământului până la părăsirea sistemului solar.
Prin specializare Ritmul în care se produce sau se repetă un proces chimic, fiziologic, electric etc., raportat la o unitate de timp.
Viteză de sedimentare = interval de timp în care se depun hematiile în sângele rămas necoagulat, servind la diagnosticarea sau urmărirea evoluției unor boli.
Fiecare dintre raporturile de demultiplicare dintre turația motorului unui vehicul și turația arborelui care transmite mișcarea la roțile propulsoare ale vehiculului. – Din franceză Vitesse.
1. Rapiditate în deplasare; iuțeală, repeziciune.
Locuțiune adverb În (plină) viteză = cu viteză (foarte) mare.
Expresie Dă-i viteză = pornește în grabă! mergi repede! (Familiar) A băga pe cineva în viteză = a sili pe cineva să-și părăsească obișnuita comoditate și să acționeze, să lucreze cu promptitudine, repede.
2. Raportul dintre spațiul parcurs de un mobil și timpul folosit pentru parcurgerea acestui spațiu; raportul dintre variația unei mărimi și timpul în care se produce această variație.
Viteză cosmică = viteză cuprinsă între 7,912-16,6 km/secundă imprimată navelor cosmice de la înscrierea pe o orbită circulară a Pământului până la părăsirea sistemului solar.
Prin specializare Ritmul în care se produce sau se repetă un proces chimic, fiziologic, electric etc., raportat la o unitate de timp.
Viteză de sedimentare = interval de timp în care se depun hematiile în sângele rămas necoagulat, servind la diagnosticarea sau urmărirea evoluției unor boli.
Fiecare dintre raporturile de demultiplicare dintre turația motorului unui vehicul și turația arborelui care transmite mișcarea la roțile propulsoare ale vehiculului. – Din franceză Vitesse.
DEX – dicționarul explicativ
2
Viteză viteze feminin 1) Iuțeală cu care se parcurge o distanță sau se efectuează o acțiune într-un anumit timp. Viteza unui avion.
Viteza luminii.
În plină viteză cu o viteză mare. Dă-i viteză! mergi, mișcă-te mai repede. A băga pe cineva în viteză a sili pe cineva să lucreze mai repede. 2) fizică Perioadă de timp în care se produce schimbarea unei mărimi. Viteză de răcire. 3) Raport dintre spațiu și timp la mișcarea unui corp. Viteză inițială.
Viteză medie. [Genitiv-dativ Vitezei] /<franceză vitesse
Viteza luminii.
În plină viteză cu o viteză mare. Dă-i viteză! mergi, mișcă-te mai repede. A băga pe cineva în viteză a sili pe cineva să lucreze mai repede. 2) fizică Perioadă de timp în care se produce schimbarea unei mărimi. Viteză de răcire. 3) Raport dintre spațiu și timp la mișcarea unui corp. Viteză inițială.
Viteză medie. [Genitiv-dativ Vitezei] /<franceză vitesse
NODEX – noul dicționar explicativ
3
Viteză substantiv feminin
1. Rapiditate în deplasare; iuțeală.
(Fizică) Variația unei mărimi fizice în unitatea de timp.
2. Raportul dintre spațiul parcurs de un mobil și timpul folosit pentru parcurgere.
3. (Medicină) Viteză de sedimentare = reacție de laborator prin care se măsoară ritmul depunerii globulelor roșii, ritm care evidențiază un proces infecțios latent.
4. (Fot.) Timp de expunere.
5. (Matematică) Vector definit ca derivata vectorului de poziție a unui punct material. [< franceză vitesse].
1. Rapiditate în deplasare; iuțeală.
(Fizică) Variația unei mărimi fizice în unitatea de timp.
2. Raportul dintre spațiul parcurs de un mobil și timpul folosit pentru parcurgere.
3. (Medicină) Viteză de sedimentare = reacție de laborator prin care se măsoară ritmul depunerii globulelor roșii, ritm care evidențiază un proces infecțios latent.
4. (Fot.) Timp de expunere.
5. (Matematică) Vector definit ca derivata vectorului de poziție a unui punct material. [< franceză vitesse].
DN – dicționar de neologisme
4
Viteză substantiv feminin
1. rapiditate de deplasare; iuțeală.
variația unei mărimi fizice în unitatea de timp.
2. raportul dintre spațiul parcurs de un mobil și timpul folosit pentru parcurgere. o viteză cosmică = viteză imprimată navelor cosmice de la înscrierea pe o orbită circulată a Pământului până la părăsirea sistemului solar.
3. viteză de sedimentare = reacție de laborator prin care se măsoară ritmul depunerii globulelor roșii, ritm ce evidențiază un proces infecțios latent.
4. (fot.) timp de expunere.
5. (marină) vector definit ca derivata vectorului de poziție a unui punct material. (< franceză vitesse)
1. rapiditate de deplasare; iuțeală.
variația unei mărimi fizice în unitatea de timp.
2. raportul dintre spațiul parcurs de un mobil și timpul folosit pentru parcurgere. o viteză cosmică = viteză imprimată navelor cosmice de la înscrierea pe o orbită circulată a Pământului până la părăsirea sistemului solar.
3. viteză de sedimentare = reacție de laborator prin care se măsoară ritmul depunerii globulelor roșii, ritm ce evidențiază un proces infecțios latent.
4. (fot.) timp de expunere.
5. (marină) vector definit ca derivata vectorului de poziție a unui punct material. (< franceză vitesse)
MDN – marele dicționar de neologisme
Încă 2 definiții din alte dicționare
5
Viteză (-ze), substantiv feminin – Iuțeală. – Variantă vitesă. Franceză vitesse, probabil asimilat derivat de la teză (sinteză, ipoteză, proteză).
Nu au dat rezultate eforturile, puriștilor, pentru că impune uzul lui vitesă, conform cenzură.
Nu au dat rezultate eforturile, puriștilor, pentru că impune uzul lui vitesă, conform cenzură.
DER – dicționarul etimologic
6
Viteză substantiv feminin, genitiv-dativ articulat vitezei; plural viteze
DOOM – dicționarul ortografic