Definitie Fugă - Ce inseamna si explicatie

Varianta definitie 1: FÚGĂ1, fugi, substantiv feminin
1. Deplasare cu pasi mari si repezi; alergare, goana. ♢ Locutiune adverb Din (sau in) fuga sau (regional) de-a fuga = in timp ce fuge, fugind; prin extensiune in graba, in treacat, fara o examinare mai atenta.
Pe fuga = repede, grabit.
Cu fuga = imediat, fara amanare.
În fuga (sau in fuga) mare = fugind foarte repede.
În fuga calului (sau cailor) = in galop.
Într-o fuga = fugind tare si fara oprire. ♢ Expresie A pune (sau a lua) pe cineva pe (sau la) fuga = a goni, a alunga, a fugari.
A o lua (sau a o rupe) la fuga sau a o rupe de-a fuga = a porni in goana.
A (o) tine numai (intr-)o fuga = a alerga intruna, fara intrerupere.
O fuga (buna de cal) = o distanta nu prea mare, cat poate fugi, fara oprire, un om sau un cal. ♦ (Adverbial; in forma fuga) Repede, degraba.
2. Parasire grabnica (si uneori pe ascuns) a unui loc pentru a scapa de o constrangere sau de o primejdie.
3. Înclinare spre axa galeriei a montantilor unei armaturi sau ai unui cadru in forma de trapez. – Din limba latina Fuga.

Varianta definitie 2: FÚGĂ2, fugi, substantiv feminin Forma muzicala polifonica pe doua sau mai multe voci, in care o melodie expusa de o voce este reluata pe rand de celelalte voci si dezvoltata dupa legile contrapunctului. – Din limba italiana Fuga.

Varianta definitie 3: FÚGĂ substantiv feminin compozitie muzicala polifonica in care vocile se succeda, repetand fiecare melodia dezvoltata dupa legile contrapunctului. (< limba italiana fuga)

Varianta definitie 4: FÚGĂ substantiv
1. alergare, alergatura, goana, (Bucovina) scopca, (invechit) repezis, repezitura. (S-o tii tot intr-o -.)
2. goana, viteza, (figurativ) zbor. (Mergi la el in - si adu-l aici.)
3. verifica cuvantul: alergatura.
4. verifica cuvantul: refugiu.
5. verifica cuvantul: evadare.

Varianta definitie 5: Fuga (alergare, melodie) substantiv feminin, g.-d. art. fugii; plural fugi

Varianta definitie 6: FÚGĂ2 fugi f.
Compozitie muzicala polifonica, din mai multe voci care se succed, melodia fiind reluata pe rand si dezvoltata dupa legile contrapunctului. /<it. fuga

Varianta definitie 7: FÚGĂ1 fugi f. 1) Deplasare grabita si cu pasi mari. ♢ Din (sau In) - a) in treacat; b) superficial. A pune (sau A lua) Pe cineva pe (sau La) - a fugari pe cineva; a alunga. 2) Plecare grabita si pe furis dintr-un loc pentru a scapa de o primejdie. /<lat. fuga

Varianta definitie 8: FÚGĂ substantiv feminin Compozitie muzicala polifonica in care vocile se succeda, repetand fiecare melodia dezvoltata dupa legile contrapunctului. [< limba italiana fuga, conform franceza fugue < limba latina fuga – urmarire].

Varianta definitie 9: Fuga (fugi), substantiv feminin –
1. Alergare, goana. –
2. Cursa. –
3. Parasire grabnica, evadare. –
4. (Adv.) Iute, rapid, in goana. – Mr., megl. fuga, istr. fuge.
Limba Latina fŭga (Puscariu 663; Candrea-Dens., 667; REW 3548; DAR), conform limba italiana, cat., sp., port. fuga. – Derivat fuga, verb (Trans. de Vest, a alunga), care ar putea reproduce si limba latina fugare (DAR), conform mr. fugare, sp. fugar; fugaci, adjectiv (iute la fuga, rapid), care poate reprezenta si limba latina fŭgācem (Candrea-Dens., 688; DAR; conform impotriva Graur, BL, II, 10), dar care este mai curind un der. cu sufix -aci, ca tragaci, stingaci, etcetera; fugar, adjectiv (fugitiv); fugar, substantiv masculin (fugit, evadat; armasar; potirniche alba, Tetrao lagopus); fugarnic, adjectiv (fugitiv), creatie poetica si artificiala); fugas, substantiv masculin (fugitiv); fugaret, adjectiv (iute la fuga), prin transpunere a franceza fougueux , cuvant invechit; fugos, adjectiv (iute la fuga); fugau, substantiv masculin (potirniche alba, Tetrao lagopus; varietate de tintar, Hydrometra paladum), cu sufix -au (dupa ipoteza putin probabila a lui Draganu, Dacor., V, 362, din incrucisarea lui fugi cu mag. fogoly „prizonier”).
Conform: fugi.