Vocifera
Definitie, sens si explicatie
1Vocifera, vociferez, verb I. Intranzitiv A vorbi rastit, manios, cu glasul ridicat. ♦ (Familiar) A face scandal, a tipa. – Din franceza Vociferer, limba latina Vociferare.
2Vocifera verb a racni, a striga, a tipa, a urla, a zbiera. (Ia nu mai - asa, ca te aud!)
3Vocifera verb, indicativ prezent 1 singular vociferez, 3 singular si plural vocifereaza
4A vocifera -ez intranz.
A vorbi pe un ton ridicat; a-si manifesta enervarea, nemul-tumirea sau mania prin vorbe rastite; a tipa; a striga. /<fr. vociferer
A vorbi pe un ton ridicat; a-si manifesta enervarea, nemul-tumirea sau mania prin vorbe rastite; a tipa; a striga. /<fr. vociferer
5Vocifera verb I. intr.
A vorbi tare, a zbiera, a tipa cu manie. [< franceza vociferer, conform limba latina vociferare].
A vorbi tare, a zbiera, a tipa cu manie. [< franceza vociferer, conform limba latina vociferare].
6Vocifera verb intr. a vorbi tare, cu manie; a face scandal, a tipa. (< franceza vociferer, limba latina vociferare)