Warant
Definitie, sens si explicatie
1Warant, warante, substantiv neutru Act eliberat celui ce inmagazineaza o marfa in docuri sau in antrepozite si care poate fi negociat ca o polita sau poate servi titularului ca garantie pentru obtinerea unui imprumut. [Pronuntat: varant] – Din franceza, limba engleza Warrant.
2Warant substantiv neutru, plural warante
3Warant -e n.
Recipisa eliberata celui care depune marfuri in docuri sau in antrepozite si care poate fi folosita ca hartie de valoare. /<engl., franceza warrant
Recipisa eliberata celui care depune marfuri in docuri sau in antrepozite si care poate fi folosita ca hartie de valoare. /<engl., franceza warrant
4Warant substantiv neutru Recipisa eliberata celui care depune marfuri intr-un doc sau intr-un antrepozit si care se poate negocia ca polita sau poate servi ca garantie pentru obtinerea unui imprumut. [Pronume va-rant. / < limba engleza, franceza warrant].
5Warant substantiv neutru recipisa, titlu de proprietate asupra marfurilor, eliberat de antrepozitul in care acestea sunt depuse, servind ca hartie de valoare, transmisibila si negociabila, si la obtinerea de credit in conditii de gaj. (< franceza, limba engleza warrant)