Zaveră
Definitie, sens si explicatie
1Zavéră, zavere, substantiv feminin (Înv. si reg.) Nume dat rascoalei organizate de greci in 1821 impotriva stapanirii turcesti (cu ramificatie si in tarile romanesti); p. gener. revolta, rascoala, razvratire. – Din scr., bulgara Zavera.
2Zavéră, zavere, substantiv feminin ♦ verifica cuvantul: e t e r i e.
3Zavéră substantiv verifica cuvantul: rascoala, rasculare, razme-rita, razvratire, rebeliune, revolta.
4Zavera substantiv feminin, g.-d. art. zaverei; plural zavere
5Zavéră -e f. 1) ist.
Rascoala a grecilor, din 1821, impotriva jugului turcesc; eterie. 2) figurativ Actiune violenta impotriva unei nedreptati; revolta; razvratire; rebeliune. 3) figurat Lipsa de ordine; dezordine; debandada. /<bulg. zavera
Rascoala a grecilor, din 1821, impotriva jugului turcesc; eterie. 2) figurativ Actiune violenta impotriva unei nedreptati; revolta; razvratire; rebeliune. 3) figurat Lipsa de ordine; dezordine; debandada. /<bulg. zavera
6Zavera (-re), substantiv feminin –
1. Rascoala greceasca de la 1821 contra asupririi turcesti. –
2. Rascoala, razvratire.
Bg. zavĕra (Cihac, Ii, 471; Tiktin). – Derivat zaverisi, verb reflexiv (a se rascula, a se ridica); zavergiu (var. zavragiu), substantiv masculin (partizan al miscarii grecesti de eliberare de la 1821; razvratit, rebel, rasculat), cu sufix limba turca: -giu.
1. Rascoala greceasca de la 1821 contra asupririi turcesti. –
2. Rascoala, razvratire.
Bg. zavĕra (Cihac, Ii, 471; Tiktin). – Derivat zaverisi, verb reflexiv (a se rascula, a se ridica); zavergiu (var. zavragiu), substantiv masculin (partizan al miscarii grecesti de eliberare de la 1821; razvratit, rebel, rasculat), cu sufix limba turca: -giu.